Votat de cateva ori drept cel mai bun film spaniol al tuturor timpurilor, Viridiana a reusit, ca si alte pelicule marca Luis Buñuel, performanta de a fi cenzurat si interzis de Vatican. Creatorul suprarealismului in cinematografie, Luis Buñuel a ramas pana in zilele noastre reprezentantul cel mai de seama al curentului pe care el insusi l-a adus la viata in anul de gratie 1929, cand, impreuna cu Salvador Dali, a realizat scurtmetrajul Un chien andalou (Cainele andaluz), celebru pentru secventa socanta in care ochiul unei femei este sectionat de lama unui barbier. Curentul este marcat de influenta scrierilor freudiene si de miscarile de avangarda ale acelor vremuri, dadaismul in mod special. Un chien andalou si L’âge d’or, primele doua filme ale lui Luis Buñuel, ambele realizate cu ajutor din partea prietenului Salvador Dali, sunt operele pun realiste care pun bazele curentului. Desi au existat in epoca regizori care au incercat sa creeze filme in spiritul suprarealismului, niciunul nu a reusit sa se ridice la nivelul impus de primele doua creatii. Astazi nu vom mai gasi creatii pure ale curentului, insa exista regizori care practica aceleasi procedee specifice: Jean-Pierre Jeunet, Emir Kusturica, Spike Jonze, Michel Gondry si Charlie Kaufman, David Fincher in celebrul Fight Club etc.

Viridiana ne ajuta sa remarcam influenta suprarealismului asupra creatiei regizorului spaniol exact asa cum apare in inspiratia buñueliana. In afara de Un chien andalou si L’âge d’or, suprarealismul in opera lui Luis Buñuel trebuie cautat cu o mai mare atentie, niciodata el nemaifiind atat de socant ca la inceputuri. Daca in primele sale doua filme putem spune ca elementele de suprarealism sunt inserate gratuit, regizorul spaniol reuseste sa gaseasca o modalitate de a echilibra balanta, reusind sa combine in mod egal procedeele revendicate de starea de visare cu cele ale realismului. In Viridiana observam chiar si o nuanta religioasa adaugata. Povestea filmului se distinge prin originalitate si formula narativa. Viridiana (Silvia Pinal) este o tanara calugarita aflata in preajma momentului in care isi va depune juramintele. Ea este sfatuita sa isi viziteze unchiul inainte de a face acest pas, astfel ca va ajunge la conacul lui Don Jaime (Fernando Rey), planuind sa ramana doar cateva zile. Ea are grija de barbatul bolnav si se simte fericita, dar propunerea pe care i-o va face unchiul ei o va soca pe tanara femeie. El o imbraca in rochia de mireasa a logodnicei sale moarte, spunand ca Viridiana seamana perfect cu ea. O cere in casatoria, iar ea, normal, refuza si lesina. Don Jaime o minte apoi ca a violat-o in somn doar pentru a o determina sa nu mai plece la manastire, dar ea isi face bagajul si paraseste conacul, insa este intoarsa din drum de vestea ca unchiul ei s-a sinucis. Partea a doua a filmului ne-o arata pe frumoasa femeie incercand sa faca ceva bun pentru oamenii napastuiti din oras. Cu acordul fiului lui Don Jaime, Jorge (Francisco Rabal), mostenitor al casei si pamanturilor, ea ii aduna pe cativa cersetori si le ofera adapost, hrana si caldura, insa cu prima ocazie, atunci cand stapanii pleaca, ei organizeaza o petrecere monstruoasa in salonul vilei, distrugand totul in jur si toata situatia degenerand intr-o orgie.

Luis Buñuel contureaza puternice portrete ale vietii interioare, derulata dupa un decupaj suprarealist. Este un film in care contrariile se atrag. Viridiana este ghidata de pozitivism, isi doreste sa faca o fapta buna si sa aiba grija de cersetori, dar acestia nu o rasplatesc. Daca unchiul ei doar o minte, cersetorii ajung chiar in pragul de o viola pe tanara femeie, asta dupa ce ea si-a deschis sufletul si a avut numai intentii bune in ceea ce ii priveste. Tanara femeie este victima unei lumi formata din scursurile societatii. Traind o viata in manastire, ea face acum cunostinta cu realitatea vietii, violenta si inconstienta. Ea creeaza o noua societate pentru acesti oameni asupriti, un loc unde sa nu fie batjocoriti, dar in realitatea ea nu face decat sa construiasca un univers larvar, adunand la un loc orbii, ciungii si leprosii, care nu apreciaza gestul frumoasei Viridiana. Stilul lui Buñuel este o fuziune intre suprarealism si picaresc. Regizorul ne releva trairi autentice, puternice, sfasietoare. Cineastul spaniol parodiaza de multe ori spatiul biblic, cel mai elocvent exemplu fiind asezarea cersetorilor la masa asemeni apostolilor din Cina cea de taina a lui Da Vinci, locul lui Iisus fiind ocupat de orb, cel mai murdar (si la propriu si la figurat) dintre personajele povestii. Scena festinului este grotesca. Se asculta Mozart in timp ce cersetorii se imbata, distrug obiecte, scuipa, fac sex in vazul tuturor. Finalul filmului poate fi interpretat ca un gest prin care eroina isi da seama ca nu poate schimba nimic. Ea se intineaza si nu se mai poate opune.

Filmul a castigat premiul Palme d’Or in anul 1961 si marcheaza inceputul unei fructuoase colaborari dintre Fernando Rey si Luis Buñuel.

Nota autorului:

Coloana sonoră (Soundtrack) Viridiana (1961)

Trailer Viridiana (1961)

Download subtitrare Viridiana (1961)

Subtitrare pentru varianta de 1 cd: aici