Această recenzie conţine spoilere.

O dragoste plină de nervi.

Dragostea este o tematică greu de abordat în cinematografie şi în mare măsură succesul respectivelor filme se datorează veridicităţii, autenticităţii şi mai ales poveştii ce păstrează o legătură strânsă cu realitatea. Maniera în care iubirea este abordată în prezent în producţiile siropoase mă lasă rece şi-mi demonstrează cât de mult a degenerat acest sentiment general-uman. Nu este deloc normal ca filme precum The Notebook, A walk to remember şi multe altele care aduc lacrimi în ochii spectatorilor de ambele genuri să fie considerate capodopere ale genului. Nu este posibil să ignorăm clasicele producţii bazate pe aceeaşi tematică, neavând aici rost să le mai introduc titlurile, aşa cum este lipsă de bun simţ perspectiva în care se contruiește un film romantic în anul 2010. Nu există destine făcute să se intersecteze, nu există dragoste la prima vedere între 2 oameni care nici măcar nu ştiu pe ce lume trăiesc aşa cum nu putem vorbi nici de clişee ieftine menite să facă tinerele fete să viseze la un Făt-Frumos coborât din Paradis special pentru ele. Nu, în realitate iubirea te distruge şi momentele de bucurie nu sunt chiar atât de dese. Trebuie să recunosc că înainte de a viziona Annie Hall, Woody Allen era pentru mine un simplu regizor, un om micuţ şi frustrat care scoate filme în fiecare an, dar care nu reuşeşte să iasă în evidenţă. Deşi văzusem Vicky Cristina Barcelona, o mini-operă de artă a lui Allen, a trebuit să vizionez Annie Hall pentru a fi

Care-i rostul?

Larry David este un om pe care cele doua sute de milioane de dolari incasate de pe urma megahitului Seinfeld nu l-au schimbat catusi de putin. A ramas acelasi barbat care se impotriveste in fata a tot ceea ce societatea il obliga sa faca, se enerveaza repede, nu suporta compania umana, ii este greata de petreceri si reuniuni. Personajul George Costanza se bazeaza in cea mai mare parte pe felul de a fi al lui Larry David, iar in serialul Curb Your Enthusiasm vom descoperi si mai multe asemanari intre cei doi. Woody Allen nu putea face o miscare mai buna decat aceea de a-l alege pe David sa joace rolul principal in cea mai noua comedia a sa, Whatever Works. Jason Alexander, interpretul lui George in serialul Seinfeld, marturisea, intr-un documentar legat de aparitia show-ului, ca atunci cand a primit un fragment din episodul pilot i s-a parut a fi scris de Woody Allen. Intre Larry David si Woody Allen se pot gasi multe asemanari, iar stilul de a face comedie este aproape acelasi. Mult dialog banal, situatii stanjenitoare, opinii nihiliste emise de personaje etc. Whatever Works ne arata ca Woody Allen a imbatranit, nu mai vine cu nimic original, ci combina elemente din vechile sale filme. Scenariul acestui film a fost scris in anii ‘70 si a asteptat timp de aproape patruzeci de ani intr-un sertar pentru a avea sansa sa fie transpus pe celuloid. In urma cu un an aveam ocazia sa vedem un altfel de Woody Allen, cel care realiza Vicky Cristina Barcelona, o productie cu totul originala a maestrului american. Eu marturisesc ca acest nou film mi s-a parut mai bun, prin el curge seva acelor minunate Annie Hall, Manhattan si Crimes and Misdemeanors, cu personajele cu probleme fara rezolvare, nevrotice si asociale.

Boris Yellnikoff (Larry David) este un fizician de geniu care a fost propus pentru o nominalizare la Nobel acum multi ani. Casnicia nefericita cu superba lui sotie l-a determinat sa incerce sa se sinucida. S-a aruncat pe geam, dar a trait, insa de atunci are probleme cu un sold. Mizantrop pana in maduva oaselor, Boris se adreseaza direct publicului, exact asa cum obisnuia Woody Allen sa o faca pe vremuri, si se plange de tot ceea ce il inconjoara. Pentru el nimic nu este bun, el are aspiratii de geniu. Pentru a-si castiga existenta, el ii invata sah pe copii, bietii de ei. Isi permite sa traiasca intr-un apartament saracacios din New York, sa ia masa cu prietenii si atat, pentru ca mai mult nu-si doreste.

In Crimes and Misdemeanors, Woody Allen revine la una dintre temele sale favorite: infidelitatea in cuplu, de data aceasta tratata intr-o alta maniera, mai putin comica, si accentuand urmarile unui asemenea gest. Scenariul urmareste vietile a doi barbati, ambii avand probleme cu femeile din viata lor, iar filmul are un caracter etic, concluziile trase fiind profund moralizatoare. Unul dintre cele mai reusite filme ale lui Woody Allen, Delicte si faradelegi este comic in felul sau, dar intai de toate este o felie de viata servita de acelasi geniu inconfundabil al ecranului american.

Judah Rosenthal (Martin Landau) este un medic oftalomolog renumit, toti din jurul sau il invidiaza pentru meritele sale deosebite, dar si pentru viata de familie exemplara, insa ceea ce nu stiu ei este ca de doi ani acesta este implicat intr-o relatie extraconjugala cu o femeie apriga si manioasa (Anjelica Huston), care ii promite ca il va demasca in fata sotiei, nemaisuportand ideea de a fi a cincea roata de la caruta.

…stii tu, viata este ca orice altceva.

Anything Else este un film mai putin cunoscut al regizorului american Woody Allen. Marturisesc ca si eu l-am vazut din pura intamplare, dar am ratat genericul de inceput, insa din momentul in care personajul principal jucat de Jason Biggs s-a intors cu fata la camera si si-a adresat monologul publicului, am stiut ca ma aflu in fata unui veritabil “woodyallen”.

Povestea e destul de usurica si ca in orice film care poarta semnatura regizorului cunoscutelor capodopere Annie Hall si Manhattan, in centrul atentiei vom avea o relatie care nu functioneaza asa cum trebuie si de la care ambii parteneri nu stiu ce isi doresc. Jerry Falk este scriitor in New York. Scrie materiale comice pentru actorii de stand-up comedy, castiga binisor, atat cat sa isi permita un apartament decent in Manhattan, un psiholog personal si o iubita careia sa ii satisfaca unele capricii.