Toate articolele cu eticheta: "review"
Mr. Nobody (2009)
(2 votes, average: 10.00 out of 10)
Loading ...September 2nd, 2010|Recenzie scrisa de Ștefan Gheorghieș in Drama, Fantezie, Romantic, SF|34 views
Nothing is real, everything is possible.
Sunt unele filme care pur şi simplu se joacă cu mintea ta umilă şi te trimit după vizionare într-o lume a întrebărilor fără răspuns. Orice ai face nu poţi găsi un fir logic al evenimentelor şi oricât ai încerca să desluşeşti semnificaţiile ascunse ale acţiunii nu numai că ajungi să te încurci mai mult, dar se mai nasc şi alte nelămuriri. Mr. Nobody intră cu siguranţă în categoria acestor filme, o selecţie cu totul unică din care fac parte producţii care de care mai spectaculoase şi cu poveşti mai încurcate decât ar visa orice spectator mediocru. În regia lui Jaco Van Dormael şi cu un scenariu semnat de aceeaşi persoană, drama promite un adevărat spectacol pentru doritorii acestui gen. Distribuţia este de asemenea una bine aleasă, cu actori poate nu foarte cunoscuţi, dar care dau o reprezentaţie originală şi conferă filmului nota de mister pe care o cere scenariul.
Povestea îl urmăreşte pe Nemo (Jared Leto), un om aparent normal, dar care deţine un secret ce-l face unic printre semenii săi. Este capabil de a schimba cursul evenimentelor în universuri paralele şi chiar dacă toată această ‘ mişcare’ între dimensiuni are forma unui vis, Nemo trece prin mai multe întâmplări decât este necesar pentru un om normal. Filmul are forma unui interviu dat într-un viitor îndepărtat unui reporter, bărbatul fiind
The Other Guys (2010)
(4 votes, average: 5.50 out of 10) Loading ...September 1st, 2010|Recenzie scrisa de Ștefan Gheorghieș in Actiune, Comedie|118 views
În niciun caz nu mă aşteptam ca The Other Guys să fie o comedie atât de bună. Will Ferrell avea la activ destule eşecuri, în special cel care poartă numele Land of the Lost, iar Mark Wahlberg este un actor relativ mediocru care în ciuda încercărilor disperate ale producătorilor, nu prea reuşeşte să iasă în evidenţă în maniera în care prevedea scenariul. Ferrell este vedeta acestei producţii semnate Adam McKay, iar experienţa regizorului în acest domeniu și-a făcut simţită prezenţa, mai ales datorită portofoliului impresionant în care intră şi Step Brothers, o altă comedie reușită. The Other Guys nu dezvoltă o realitate exagerată, excepție făcând incipitul plin de scene rupte parcă din seria Die Hard. Deşi se prezintă a fi o comedie cu poliţişti, eu am văzut producţia lui McKay mai mult ca o parodie la adresa acestui gen. Oricât de prezent este umorul în replicile personajelor, echilibrul acțiune-comedie este distrus şi întregul film capătă aspectul de parodie precizat anterior. Am apreciat acest aspect şi consider că dacă s-ar fi pus accentul mai mult pe acţiune ar fi fost încă un film lipsit de esenţă.
Povestea îi urmăreşte pe Allen Gamble (Will Ferrell), un poliţist obişnuit cu viaţa de birou, şi pe Terry Hoitz (Mark Wahlberg), un om al legii care suspină după gloria pe care ar fi putut s-o aibă dacă o greşeală din trecut nu i-ar fi
Judgement at Nuremberg (1961)
(2 votes, average: 10.00 out of 10) Loading ...August 31st, 2010|Recenzie scrisa de Alexandru Ţîrdea in Drama, Istoric|38 views
Faptele pe care nimeni nu le va uita.
Regizorul Stanley Kramer şi-a clădit cariera cu ajutorul unor filme despre etică si probleme sociale, demontând subiecte tabu ale vremurilor sale, în special rasismul (The Defiant Ones, Guess Who’s Coming to Dinner), fapt care i-a adus laude din partea liberalilor şi critici dure din partea conservatorilor, motiv pentru care aproape fiecare film al său a adus sume uriaşe în conturile producătorilor, care i-au dat mâna liberă lui Stanley Kramer, ştiind că orice controversă înseamnă publicitate gratuită, deci încasări frumoase. Judgement at Nuremberg tratează un subiect încă fierbinte pentru acele vremuri. Nu trecuseră încă douăzeci de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, iar sentinţele pe viaţă date la Nurnberg se transformaseră, ca prin minune, în pedepse cuprinse între cinci şi zece ani, stârnind multe polemici în rândul intelectualilor din Statele Unite şi celelalte ţări aliate. Felul în care Stanley Kramer abordează un subiect atât de vast, cu multă grijă şi încercând să menţină echilibrul dintre părţi, i-au determinat pe unii să afirme că reputatul regizor ar avea afinităţi naziste, uitând de faptul că cineastul aparţine religiei iudaice. Într-adevăr, se poate ca unii naţionalişti să vadă în demersul lui Kramer o încercare de a-i absolvi de vină pe cei care au trăit sub dominaţia lui Hitler şi i s-au supus orbeşte, dar argumentele pe care filmul le aduce nu pot lăsa spectatorul nepăsător. Acest film îndeamnă la o clipă de gândire şi un exerciţiu de imaginaţie foarte simplu. Voi cum aţi fi acţionat într-o ţară condusă de un dictator feroce? Aţi fi încercat să luaţi atitudine, dar să suportaţi consecinţele sângeroase, ori v-aţi fi acceptat noua viaţă şi traiul bazat pe un nou set de legi morale?
The Expendables (2010)
(4 votes, average: 10.00 out of 10) Loading ...August 30th, 2010|Recenzie scrisa de Ștefan Gheorghieș in Actiune, Aventura, Thriller|140 views
Heroes today. Legends forever.
Aşteptările mi-au fost confirmate şi singurul aspect pe care îl apreciez din întreaga experienţă The Expendables este legat de acţiunea specifică genului, ce include o distribuţie formată din nume mari ale industriei şi care devine un oarecare omagiu la adresa actorilor în mare parte trecuţi de prima tinereţe. În regia lui Sylvester Stallone, un om trecut prin multe producţii ce implică violență şi sânge fără măsură, The Expendables a fost un spectacol vizual, marcat de explozii uriaşe, execuţii cu sânge rece, dar în acelaşi timp a fost un model educativ pentru tinerii de 12 ani care oricum l-au văzut deşi nu le este recomandat acest lucru. Lăsând ironia la o parte, filmul excelează la capitolul brutalitate şi nu cred că am mai văzut în ultima perioadă o astfel de perspectivă asupra luptei corp la corp. Sylvester chiar nu s-a sfiit să şocheze în numeroase scene şi deşi efectele speciale în unele momente nu sunt chiar cele mai reuşite, tot rămâi cu o expresie a feţei demnă de un accident văzut live din perspectiva unui martor aflat la 10 metri distanță.
Povestea îi urmăreşte pe The Expendables, o echipă de mercenari care acceptă orice misiune atâta timp cât este realizabilă şi mai ales, profitabilă. Formată din Barney Ross (Sylvester Stallone), Lee Christmas (Jason Statham), Ying Yang (Jet Li), Gunner Jensen (Dolph Lundgren), Toll Road (Randy Couture) şi Hale Caesar (Terry Crews), echipa
Grease (1978)
(5 votes, average: 10.00 out of 10) Loading ...August 28th, 2010|Recenzie scrisa de Cristina-Maria in Musical, Romantic|66 views
Grease is the word!
Personal musicalurile nu m-au fermecat niciodată şi de aceea le vizionez când nu am nimic mai bun de făcut sau când nu vreau să gândesc prea mult. În ciuda faptului că este considerat unul dintre cele mai bune musicaluri realizate vreodată, Grease este un kitsch clasic. În momentul apariţiei, filmul a fost adorat de adolescentele vremii în aceeaşi măsură în care băieţii erau obsedaţi de Star Wars. Atracţia principală a fost bineînţeles John Travolta în rolul lui Danny Zuko, şeful unei bande de băieţi rebeli din liceul Rydell. Subiectul filmului este unul cliseic: băiatul cel rău se îndrăgosteşte de fata cea cuminte şi sfioasă şi astfel este nevoit să aleagă între această sau gaşca lui.
Pusher (1996)
(1 votes, average: 10.00 out of 10) Loading ...August 27th, 2010|Recenzie scrisa de Săvoaia Dan-Alexandru in Thriller|76 views
Când vine vorba de filme ce au în prim-plan oameni din lumea interlopă, cinematografia americană pare să îşi fi creat adevărate şabloane, portretizând mafioţi cu priviri ofuscate ce impun respect. Însă aceste şabloane par a fi fost aplicate de mult prea multe ori ajungând la un punct în care nu se mai păstrează nimic din farmecul initial, “mafioţii” din imaginile mişcătoare ale zilelor noastre milogind o fărâmă de respect doar pentru că se autointitulează mafioţi.
Pusher (1996) nu este un film despre mafioţi cu costume alese care se sărută pe obraz unii pe alţii. Acest film transpune în imagini evenimente din lumea interlopă, în special cea a traficanţilor de droguri de pe străzile oraşului Copenhaga. Pusher (1996) nu ne îmbie să facem o călătorie în capitala Danemarcei, aşa cum ar face-o un video de promovare turistică ci ne prezintă, asemenea unui documentar, zbaterile unor oameni care fac orice să trăiască.
Filmarea de mână reprezintă o mişcare îndrăzneaţă şi în acelaşi timp inteligenţa din partea regizorului Nicolas Winding Refn, conferind un plus de veridicitate acţiunilor. Combinată cu zoom-uri şi mişcări rapide ale camerei, această tehnică sporeşte suspansul şi dramatismul peliculei. Văzut iniţial ca un debut curajos, Pusher (1996) s-a dovedit a fi punctul de plecare pentru o trilogie ce avea să definească o carieră de cineast.
Band of Brothers (2001)
(1 votes, average: 10.00 out of 10) Loading ...August 26th, 2010|Recenzie scrisa de Alexandru Ţîrdea in Drama, Istoric|93 views
Oameni obişnuiţi. Împrejurări extraordinare.
În anul 2001, atunci când Tom Hanks şi Steven Spielberg şi-au unit încă o dată puterile, Band of Brothers reprezenta cel mai ambiţios proiect din istoria televiziunii, precum şi cea mai mare investiţie a HBO într-un program. Cu un buget de doisprezece milioane de dolari per episod, miniseria de război Band of Brothers trebuia să fie un nou standard pentru producţia de televiziune şi aşa a şi fost. HBO a ridicat ştacheta la un cu totul alt nivel, aducând pe micile ecrane suspansul şi efectele speciale de proporţii, elemente cheie menite a fi doar atuul pânzei albe din sala de cinema. Tom Hanks, principalul producător al seriei, şi-a dorit ca spectatorii să nu primească doar un serial perfect din punct de vedere tehnic, ci şi un document istoric viu, motiv pentru care cercetările istorice au fost realizate într-un mod asiduu, toate acestea în condiţiile în care romanul omonim, baza scenariului, aparţinând lui Stephen E. Ambrose, el însuşi un reputat istoric, era deja un material bine documentat. Şi pentru ca totul să fie pus la punct în cele mai mici detalii, fiecare episod a fost urmărit, înainte de lansare, de către veterani ai Debarcării şi ai luptelor post-Normandia, aceştia căzând de acord asupra faptului că miniseria Band of Brothers este una dintre cele mai fidele reprezentări audio-vizuale a războiului.
My Last Five Girlfriends (2009)
(6 votes, average: 9.33 out of 10) Loading ...August 25th, 2010|Recenzie scrisa de Ștefan Gheorghieș in Comedie, Romantic|427 views
Câteodată alegi un film la întâmplare şi te rogi ca respectiva producţie să merite efortul minim depus. Este şi cazul My Last Five Girlfriends, un film de a cărui existenţă nu ştiam până ieri seară, însă cum povestea părea una destul de interesantă şi prietenul meu, Imdb, îmi zisese că e o comedie destul de bună, am riscat şi recunosc acum că aşteptările mi-au fost depăşite. Deşi distribuţia nu este cea mai strălucită, formată cel mai probabil din actori cunoscuţi doar în Marea Britanie şi împrejurimi, comedia lui Julian Kemp, bazată pe cartea lui Alain de Botton, este o combinaţie de umor şi dramă, prezentată oarecum într-o manieră ironică şi cu mult prea optimistă.
Povestea îl urmăreşte pe Duncan (Brendan Patricks), un om normal care ajunge în pragul sinuciderii din cauza celor 5 relaţii ratate care îi marcaseră trecutul recent. Începând cu Natalie, continuând cu Olive, Rhona, Wendy şi terminând cu Natalie, istoricul romantic al bărbatului este unul nedemn de povestit nepoţilor, fiind marcat de lipsa iubirii, fiind înşelat, distrus de pasiuni diferite şi multe alte aspecte care puneau piedică oricărei tentative de a avea o relaţie de
