Care-i rostul?

Larry David este un om pe care cele doua sute de milioane de dolari incasate de pe urma megahitului Seinfeld nu l-au schimbat catusi de putin. A ramas acelasi barbat care se impotriveste in fata a tot ceea ce societatea il obliga sa faca, se enerveaza repede, nu suporta compania umana, ii este greata de petreceri si reuniuni. Personajul George Costanza se bazeaza in cea mai mare parte pe felul de a fi al lui Larry David, iar in serialul Curb Your Enthusiasm vom descoperi si mai multe asemanari intre cei doi. Woody Allen nu putea face o miscare mai buna decat aceea de a-l alege pe David sa joace rolul principal in cea mai noua comedia a sa, Whatever Works. Jason Alexander, interpretul lui George in serialul Seinfeld, marturisea, intr-un documentar legat de aparitia show-ului, ca atunci cand a primit un fragment din episodul pilot i s-a parut a fi scris de Woody Allen. Intre Larry David si Woody Allen se pot gasi multe asemanari, iar stilul de a face comedie este aproape acelasi. Mult dialog banal, situatii stanjenitoare, opinii nihiliste emise de personaje etc. Whatever Works ne arata ca Woody Allen a imbatranit, nu mai vine cu nimic original, ci combina elemente din vechile sale filme. Scenariul acestui film a fost scris in anii ‘70 si a asteptat timp de aproape patruzeci de ani intr-un sertar pentru a avea sansa sa fie transpus pe celuloid. In urma cu un an aveam ocazia sa vedem un altfel de Woody Allen, cel care realiza Vicky Cristina Barcelona, o productie cu totul originala a maestrului american. Eu marturisesc ca acest nou film mi s-a parut mai bun, prin el curge seva acelor minunate Annie Hall, Manhattan si Crimes and Misdemeanors, cu personajele cu probleme fara rezolvare, nevrotice si asociale.

Boris Yellnikoff (Larry David) este un fizician de geniu care a fost propus pentru o nominalizare la Nobel acum multi ani. Casnicia nefericita cu superba lui sotie l-a determinat sa incerce sa se sinucida. S-a aruncat pe geam, dar a trait, insa de atunci are probleme cu un sold. Mizantrop pana in maduva oaselor, Boris se adreseaza direct publicului, exact asa cum obisnuia Woody Allen sa o faca pe vremuri, si se plange de tot ceea ce il inconjoara. Pentru el nimic nu este bun, el are aspiratii de geniu. Pentru a-si castiga existenta, el ii invata sah pe copii, bietii de ei. Isi permite sa traiasca intr-un apartament saracacios din New York, sa ia masa cu prietenii si atat, pentru ca mai mult nu-si doreste.