E rea. Si nu e doar rautatea din liceu.

Megan Fox. “Ce bunaciune”, “Ce femeie fatala”, “Ce i-as da-o”, sunt doar cateva din vorbele pe care le aud zilnic atat in randul colegilor mei, cat si pe forumuri, site-uri de profil si tot ce tine de retele de socializare. Ce naiba este atat de special la Megan Fox, in afara de corpul ala plin de machiaj si droguri pentru mentinerea dietei?! Cunosc sute de exemple de femei mai frumoase decat Fox, care inspira cat de cat sentimentul unei femei adevarate, si nu impresia unei dame de companie care pentru cateva sute de euro in plus iti aplica “pachetul intreg”. Lumea este proasta si tine sa o aseze pe un piedestal pe Megan Fox, cand in fond aceasta popularitate nu este decat bazata pe un sex oral continuu pe care actrita il aplica fanilor insetati de orice declaratie cu continut sexual care sa le mai ofeze ocazia de a visa si de a-si face iluzii. Jennifer’s Body face parte din categoria filmelor “mi-as trage un glont in cap pentru a scapa de suferinta”, un jeg de film care ne-o ofera pe Megan in toata “frumusetea” ei. Talentul ei inexistent m-a scarbit inca de la debutul actiunii, iar orice cuvant ce iese din gura divei de carton mi-a starnit un acut sentiment de dispret fata de producatorii acestui film. Karyn Kusama merita cativa ani de inchisoare pentru aceasta productie, cat despre Diablo Cody, cea care a scris scenariul, merita expulzata intr-o tara de lumea a treia, unde sa simta suferinta generata publicului.

Povestea le urmareste pe Jennifer (Megan Fox) si pe Needy (Amanda Seyfried), doua colege si prietene foarte bune. Pe de o parte Jennifer este populara, cunoscuta in intreaga scoala, pe cand Needy este o tocilara convinsa. In ciuda