Toate articolele cu eticheta: "filme de razboi"
The Dirty Dozen (1967)
(2 votes, average: 5.50 out of 10)
Loading ...February 26th, 2010|Recenzie scrisa de Alexandru Ţîrdea in Actiune, Drama|67 views
Antrenaţi-i, stârniţi-i, daţi-le arme şi lăsaţi-i să ucidă nazişti!
Războiul este o temă serioasă. Pe front se produc adevărate tragedii, sunt ucişi oameni care nu ştiu nici măcar pentru ce luptă, soţi, taţi, copii şi fraţi îşi pierd viaţa şi se întorc între patru scânduri, cu o medalie în piept şi înfăşuraţi într-un steag. Războiul a fost şi este un subiect foarte des adus în discuţie de cineaşti. Lewis Milestone, în 1930, construieşte un film antologic, All Quiet on the Western Front, bazat pe superbul roman al lui Erich Maria Remarque. Datorită resurselor materiale imense utilizate, pelicula este considerată a fi prima superproducţie din istoria cinematografiei, însă importanţa filmului este dată de felul în care subiectul este transpus pe ecran, reliefând inutilitatea războiului, propaganda care le-a inoculat tinerilor idei false şi i-a trimis la o moarte sigură. Şapte ani mai târziu, în Franţa, marele Jean Renoir vorbeşte despre război din perspectiva unor prizonieri. La grande illusion (Marea iluzie) se transforma în metafora perfectă pentru a descrie lipsa de sens a războiului. Însă Hitler nu este de aceeaşi părere, aşa că doi ani mai târziu, în timp ce asculta un disc de Wagner, decide să atace Polonia, stârnind cea mai mare conflagraţie din istorie, prilej pentru David Lean să vorbească despre ironia crudă a războiului, creând una dintre cele mai subtile metafore pe care le-am întâlnit pe marele ecran. În The Bridge on the River Kwai, nişte soldaţi britanici, prizonieri ai japonezilor, construiesc un pod, metaforă a războiului, despre care se spune că ar fi clădit lumea, pentru ca în final acesta să fie distrus de americani. În ciuda acestor poveşti tragice, din care nu trebuie să uităm câteva capodopere precum Apocalypse Now, Johnny Got His Gun, Full Metal Jacket, Saving Private Ryan sau chiar şi The Hurt Locker, vom observa că există şi câteva filme care vorbesc despre război într-o manieră ironică, transformând acest subiect într-unul numai bun pentru o comedie. Cel mai reuşit film de acest gen rămâne, fără dar şi poate, filmul lui Robert Altman, M*A*S*H, o satiră de geniu la adresa războiului, premiată cu Palme d’Or. The Dirty Dozen nu este tocmai un film ironic, ci o producţie de divertisment, însă foarte bine realizată, adunând o distribuţie alcătuită din actori de clasă, precum şi cele mai bune efecte speciale din acea vreme.
Foarte criticat în momentul lansării, The Dirty Dozen este un film de cult în zilele noastre, fiind sursă majoră de inspiraţie a unuia dintre cele mai bune filme ale deceniului trecut, Inglourious Basterds, regizat de maestrul Quentin Tarantino. Bazat pe un roman de E.M. Nathanson, scenariul acestui film nu este tocmai pură ficţiune. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a existat o unitate numită The Filthy Thirteen, care şi-a căpătat acest nume din cauza faptului că membrii grupului refuzau să se spele, ei fiind foarte uşor de recunoscut în fotografiile vechi de pe front şi datorită crestelor mohawk pe care şi le realizaseră.
Braveheart (1995)
(10 votes, average: 9.90 out of 10) Loading ...February 4th, 2010|Recenzie scrisa de Stefan Gheorghies in Actiune, Biografic, Drama, Istoric|174 views
Curajul de a infrunta frica.
Din seria filmelor de exceptie astazi va prezint Braveheart, o productie premiata cu 5 statuete Oscar care a intrat in amintirea multor cinefili drept un clasic exemplu de erou istoric ce a schimbat o tara intreaga. Cu un Mel Gibson cufundat complet in rolul sau, cu o distributie de neegalat si cu un scenariu marca Randall Wallace, Braveheart ne aduce pe ecrane pagini de istorie ale Scotiei, implicit perioada razboiului de independenta a acestei mici tari din nordul Marii Britanii. Iar in centrul acestei istorisiri sta un erou national pe nume William Wallace, o figura mitica transfigurata de catre regizor, insusi Mel Gibson, intr-o emblema a cinematografiei si un punct de reper pentru viitoarele productii de acest gen.
Primele scene ne introduc in Scotia secolului XIV, unde William Wallace este un rebel ce conduce o revolta impotriva crudului rege al Angliei, Edward the Longshanks, care doreste sa puna mana pe terenurile din nordul Marii Britanii. Inca de mic copil Wallace fusese invatat sa traiasca liber, insa timpul trecuse iar cei dragi lui se stinsesera pe rand. Cand acesta pierde cea mai importanta fiinta din viata lui, el porneste intr-o lupta aparent imposibila de a reda Scotiei libertatea si
From Here to Eternity (1953)
(3 votes, average: 10.00 out of 10) Loading ...January 18th, 2010|Recenzie scrisa de Săvoaia Dan-Alexandru in Drama, Fantezie, Romantic|170 views
De la Gone with the wind, nici un alt film nu reusise pana atunci sa adune o tolba atat de bogata de Oscaruri, asa cum o facuse From Here to eternity. Din nou tema razboiului, realizata de Fred Zinnemann avea sa aduca filmului nu mai putin de 8 Oscaruri, de la cel mai bun film, cel mai bun scenariu, cel mai bun montaj si cea mai buna regie, pana la cel mai bun actor in rol secundar, cea mai buna actrita in rol secundar, cea mai buna imagine si cel mai bun sunet.
Cu toate acestea, productia nu isi canalizeaza atentia asupra razboiului, ci aduce in prim plan drama soldatilor americani si probleme de zi cu zi cu care se confruntau in Pearl Harbour. Bazat pe romanul lui James Jones cu acelasi nume, filmul atinge subiecte controversate ale societatii precum crima, coruptia si violenta, nedreptatea militara, adulterul si prostitutia.Povestea este plina de dramatism bine dozat pe tot parcursul filmului.
The Messenger (2009)
(6 votes, average: 8.50 out of 10) Loading ...December 22nd, 2009|Recenzie scrisa de Alexandru Ţîrdea in Drama|702 views
Unul dintre filmele independente care au reusit sa atraga atentia marilor asociatii de critici, anul acesta, este The Messenger, un film cu care publicul romanesc a facut cunostinta inca din toamna, in cadrul festivalului de film de la Iasi (IIFF), acolo unde si-a adjudecat si marele trofeu. Marturisesc ca atunci nu am profitat de ocazie si nu l-am vazut, dar am gresit, caci filmul regizat de Oren Moverman este una dintre micile capodopere realizate cu bani putini, perfect pentru un festival de film independent cum este cel de la Sundance. Iata ca razboiul din Irak incepe, an de an, sa atraga din ce in ce mai mult reflectoarele asupra sa, iar diferiti regizori incep sa atace virulent intreaga desfasurare de forte pe care Statele Unite a inceput-o acum sase ani si inca nu a incheiat-o, un razboi desfasurat in numele democratiei, dar care ascunde secrete bine pastrate si care, din pacate, face mii de victime in fiecare an. The Hurt Locker, in regia lui Kathryn Bigelow, filmul care s-a pozitionat deja drept mare favorit al Oscar-urilor, ne vorbeste despre drama soldatilor care lupta in teatrele de operatiuni ale armatei americane. The Messenger este tocmai imaginea in oglinda a filmului mai devreme amintit, surprinzand suferinta familiilor care primesc vestile dure ale disparitiei celor apropiati.
Cu un Woody Harrelson intr-un rol greu, bine acompaniat de tanarul Ben Foster, aflat la cel mai bun rol al sau de pana acum, filmul lui Oren Moverman, un debutant care promite foarte multe, este o drama care capteaza, asa cum nimeni nu a mai reusit pana acum, suferinta celor care isi pierd fiii, sotii, nepotii, logodnicii intr-un razboi la fel de inutil si sangeros precum a fost cel din Vietnam.
Train de vie (1998)
(4 votes, average: 10.00 out of 10) Loading ...December 2nd, 2009|Recenzie scrisa de Alexandru Ţîrdea in Comedie, Drama, Romantic|318 views
Cel mai nou film al lui Radu Mihaileanu, Le concert, se bucura de o receptie pozitiva in randul criticilor si al publicului. Am vazut si eu filmul si pot spune ca merita sa mergeti la cinema sa il vedeti. Le concert mi-a deschis apetitul pentru filmele lui Radu Mihaileanu si astfel am ajuns sa vad Train de vie, pelicula care l-a facut celebru in toata Europa. Aceasta tragicomedie suprarealista despre Holocaust a pricinuit multe discutii legate de asemanarile dintre filmul lui Mihaileanu si La vita e bella a lui Roberto Benigni. Au existat acuzatii de plagiat aruncate inspre cineastul italian, despre care s-a spus ca a avut privilegiul de a citi scenariul lui Mihaileanu, acesta oferindu-i rolul principal in filmul sau. Cele doua filme se aseamana ca mesaj, forma de exprimare si acel punchline din final, dar stilul lui Mihaileanu se apropie mai mult de balcanismul lui Kusturica, in vreme ce Beningni ramane aproape de comedia burlesca.
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, intr-un sat evreiesc din Romania ajunge vestea ca nazistii efectueaza deportari ale evreilor. Nebunul comunitatii, Shlomo (Lionel Abelanski), aduce stirea si tot el vine cu ideea ca oamenii din sat sa puna la cale o deportare falsa. Croitorul face uniforme naziste, cizmarul confectioneaza incaltamintea, primarul se ocupa cu procurarea unei locomotive si a a unor vagoane iesite din uz, iar intregul sat se implica si face ca trenul sa arate ca unul dintre cele detinute de armata germana si folosite pentru transportul evreilor in lagare.
The Hurt Locker (2009)
(17 votes, average: 9.18 out of 10) Loading ...November 22nd, 2009|Recenzie scrisa de Săvoaia Dan-Alexandru in Actiune, Drama, Thriller|1,826 views
Pentru multi, razboiul este o sursa inepuizabila de durere si de chin. Putini sunt cei care se pliaza pe citatul lui Chris Hedges:” Razboiul este un drog”. The Hurt Locker nu este primul si nici ultimul film care s-a facut despre razboiul din Irak, insa cu siguranta este unul ce merita toata atentia publicului. Cand vine vorba de Kathryn Bigelow, regizorul filmului, nu pot sa nu fac automat trimitere la filmul K-19: The Widowmaker (2002), considerat filmul de capatai al renumitului cineast de sex feminin. Nu stiu cine a adus in discutie pentru prima data faptul ca femeile nu ar sti sa faca film, insa pot spune ca regizorul Kathryn Bigelow este una din personalitatile ce ridica pe cele mai inalte culmi sexul feminin in materie de regie, alaturandu-se cu succes predecesoarelor ei precum Lina Wertmuller, Jane Campion sau Sofia Coppola.
Kathryn Bigelow pare sa dezvolte o inclinatie aparte catre filmele in care eroii sunt agresati fizic si psihic. Atentia acordata detaliilor atat din punct de vedere al imaginii cat si al sunetului confera acestei productii o calitate superioara ce nu poate fi pusa la indoiala. Ea ne demonstreaza ca se pot face filme foarte bune de actiune fara sa fie necesara o investitie de zeci sau mai bine spus milioane de dolari. Cadrele scurte filmate de mana si montate intr-un ritm ametitor confera dinamism scenariului, tinand la cote ridicate suspansul. Chiar daca la partea de dialog nu exceleaza, scenariul compenseaza prin atentia acordata relatiilor dintre personaje atat cele principale cat si cele secundare sau episodice dar si influentele psihologice pe care acestea le au unele asupra altora. Si daca tot nu era de ajuns, suntem martori si la cateva scene in care efectele vizuale si cele pirotehnice exceleaza, detalii ce vor stinge setea de spectacol a unora dintre noi.
Top 10: Filme de razboi
(8 votes, average: 8.13 out of 10) Loading ...October 16th, 2009|Recenzie scrisa de Săvoaia Dan-Alexandru in Top 10|3,523 views
Cautam filme de razboi cu speranta ca vom avea parte de actiune, impuscaturi, momente de suspans si in acelasi timp speram sa invatam si o farama de istorie din acestea. Cautam razboaie pentru ca acestea fac deliciul publicului si de ce sa nu recunoastem, o vor face in continuare. Marturie sta prima editie a Premiilor Oscar, in care Wings a jubilat in fata concurentilor aducand in fata publicului un omagiu Primului Razboi Mondial.
Citind acest top veti descoperi ca un film cu razboi nu inseamna numai impuscaturi si atat. Sunteti invitati intr-o lume a luptei pentru supravietuire, o lupta in care tii cu toata puterea fiintei de viata ta care poate fi spulberata in orice clipa de un adversar. Curajul si onoarea sunt temele cele mai frecvent invocate de filmele de acest gen, filme care au lasat urme adanci in istoria filmelor in diferite moduri, plecand de la un scenariu perfect si ajungand la o regie exceptionala.
Triumph des Willens (1935)
(7 votes, average: 9.57 out of 10) Loading ...October 12th, 2009|Recenzie scrisa de Alexandru Ţîrdea in Documentar|376 views
Controversatul film de propaganda al Partidului Nazist.
M-au fascinat dintotdeauna regimurile politice totalitariste, iar asta nu pentru ca as fi un fanatic nazist sau comunist, ci pentru ca gasesc interesant felul in care ideile acestor doctrine s-au impus ajutate de propaganda dusa la extrem, o manipulare abila realizata prin intermediul filmelor, a undelor radio si a materialelor scrise. Triumph des Willens este un documentar care i-a pricinuit cineastei Leni Riefenstahl vreo cateva acuzatii grave de colaborare cu nazistii, precum si niste ani pe dupa gratii, determinand-o sa se retraga din lumea artistica, dar si sa intre in cartea recordurilor in 2002, cand a devenit cea mai batrana realizatoare de film dupa lansarea unui documentar de natura regizat la varsta de 100 de ani, totodata fiind si artista cu cea mai lunga pauza intre intre proiecte, adica nu mai putin de patruzeci si opt de ani. Riefenstahl a murit la varsta de 101 ani dupa o viata in care a fost ostracizata din cauza legaturilor avute cu Partidul Nazist. Ea a declarat in nenumarate randuri ca documentarul propagandist Triumph des Willens nu a fost decat o comanda ca oricare alta si daca ar fi stiut ce repercusiuni va avea realizarea acestui film, probabil ca nu ar fi acceptat oferta de a-l regiza.
Triumph des Willens, in traducere Triumful vointei, este un documentar filmat cu ocazia celei de-a sasea aniversari a Partidului Muncitoresc German, mai cunoscut sub titulatura de Partidul Nazist.
