Toate articolele cu eticheta: "Dragos Bucur"
Politist, adjectiv (2009)
(13 votes, average: 9.69 out of 10)
Loading ...September 9th, 2009|Recenzie scrisa de Săvoaia Dan-Alexandru in Drama, Romanesc|1,031 views
“Gina, in 5 minute vreau sa am un dictionar explicativ al limbii romane pe birou”
Putine sunt filmele romanesti in care subiectul dezbatut nu are legatura cu comunismul. Pentru a putea a atrage atentia se parea ca totul trebuia sa graviteze in jurul comunismului si dresajul ce il primea populatia fara ca aceasta sa poata face ceva. 4 luni 3 saptamani si 2 zile a reusit anul trecut sa atraga cateva reflectoare asupra sa aratand drama traita de o tanara ce vroia sa avorteze in perioada comunismului.
Din cauza prestatiei neasteptate de la Cannes si a nominalizarii la Globul de Aur, foarte multi au sarit si au spus ca cineastul Cristian Mungiu este cel mai bun regizor roman. Da, este adevarat ca ceea ce e realizat nu e la indemana oricui, insa nu trebuie considerat ca este cel mai bun regizor roman; mai are multe de demonstrat pentru a fi considerat astfel. Sa il luam pe Mungiu drept cel mai bun regizor roman ar insemna sa terfelim toata cariera lui Lucian Pintilie si sa dam cu parul in una dintre capodoperele cinematografiei romanesti, Filantropica, si implicit lui Nae Caranfil.
Alti regizori contemporani ce ar trebui luati in seama sunt Cristi Puiu, Catalin Mitulescu si chiar Corneliu Porumboiu.
Terminus paradis (1998)
(3 votes, average: 9.33 out of 10) Loading ...September 1st, 2009|Recenzie scrisa de Alexandru Ţîrdea in Drama|803 views
Cinematograful romanesc de dupa revolutie sufera foarte mult din cauza libertatii de exprimare pe care a dobandit-o dupa o lunga perioada de cenzura. Astfel apar peste noapte productii de joasa factura artistica precum Miss Litoral sau Sexy Harem Ada Kaleh, care sunt lipsite de orice fel de continut, pierdut in dauna limbajului si imaginilor indecente asezate fara un rost anume de regizori precum Mircea Muresan. Lucian Pintilie a folosit libertatea de exprimare mult mai bine, iar filmele sale de un realism dur s-au distantat de acest nor de pelicule indoielnice si s-au remarcat in festivaluri de prestigiu ale Europei. Balanta si Terminus paradis sunt doua dintre filmele care merita a fi amintite in cariera lunga a lui Pintilie, autorul uneia dintre cele mai reusite pelicule din cinematografia noasta, Reconstituirea (1968).
Distributia aduna actori din doua generatii foarte talentate. Ii avem pe Razvan Vasilescu si Gheorghe Visu, doi titani ai actoriei romanesti, dar mai putin vizibili sub regimul comunist, iar de cealalta parte, o pleiada de actori tineri din care trebuie amintiti Costel Cascaval, Dorina Chiriac, Serban Pavlu si Cosmin Selesi, precum si un Dragos Bucur fara replici si aproape de nerecunoscut. Filmul este o poveste tipica pentru Lucian Pintilie, care scoate in evidenta toata mizeria existentei omului obisnuit si lovit de soarta.
Furia (2002)
(21 votes, average: 7.67 out of 10) Loading ...June 20th, 2009|Recenzie scrisa de Alexandru Ţîrdea in Actiune, Drama, Romanesc|1,466 views
Intr-un top al celor mai slabe filme romanesti din ultimul deceniu, Furia nu are cum sa nu isi gaseasca locul. Primul film al lui Radu Muntean s-a dorit a fi o incercare de shimbare a directiei spre care cinematograful romanesc se indrepta, astfel ca Furia spune un nu apasat dramelor sociale si sub egida Mediapro Pictures iese un veritabil film de actiune. Dragos Bucur si Andi Vasluianu, doi actori foarte buni din generatia tanara, fac un cuplu perfect in filmul lui Radu Muntean, dar asta nu rezolva nimic din scenariul pueril si actiunea cam seaca, plus o intriga care iti starneste rasul prin neverosimilul ei.
Luca (Dragos Bucur) si Felie (Andi Vasluianu) sunt doi gainari de cartier, ambii incercand sa scoata bani asa cum pot mai bine. Luca intra in lumea curselor ilegale cu masini, iar dupa un accident serios se trezeste dator fata de un mare interlop pe nume Gabonu’, despre care aflam ca ii este aservit lui Adrian Copilul Minune, jucat chiar de celebrul interpret de manele insusi.
Marfa si banii (2001)
(13 votes, average: 8.38 out of 10) Loading ...January 31st, 2009|Recenzie scrisa de Alexandru Ţîrdea in Actiune, Romanesc|1 views
Vizionand ieri Frozen River, mi s-a deschis apetitul pentru filme minimaliste, asa ca am cautat prin colectia mea care numara cam 700 de titluri si am extras de acolo un film romanesc care se numeste Marfa si banii in regia lui Cristi Puiu. Sunt sigur ca ati auzit de el, si de film si de regizor, dar pana azi nu apucasem sa ma uit la el din lipsa de timp si de motivatie, dar azi le aveam pe amandoua, asa ca in sfarsit s-a intamplat.
Sub comanda lui Cristi Puiu gasim o distributie fenomenala, care ii reuneste pe Alexandru Papadopol, Dragos Bucur, Ioana Flora, Razvan Vasilescu si Luminita Gheorghiu, toti chipuri cu care ne-am obisnuit deja din Occident-ul lui Mungiu, Furia si Boogie ale lui Radu Muntean, Moartea domnului Lazarescu al aceluiasi Puiu si California Dreamin’, in regia regretatului Cristian Nemescu. Filmul incepe calm, suntem intr-un apartament din Constanta care apartine unei familii ce detine un chiosc de bloc, agitatie, probleme cu marfa, iar apoi apare Marcel Ivanov (Razvan Vasilescu), un fel de mafiot local, care are o “treaba” pentru Ovidiu (Alexandru Papadopol), zis si Ovaru’ sau Ovulu’ (pentru prieteni). Acesta trebuie sa transporte o geanta cu medicamente pana la Bucuresti si primeste 1000 de dolari acum si inca 1000 la intoarcere.
Boogie (2008)
(18 votes, average: 8.28 out of 10) Loading ...November 4th, 2008|Recenzie scrisa de Alexandru Ţîrdea in Romanesc|2,420 views
Cum ar fi sa iti intalnesti vechii prieteni si sa mai tragi o ultima bauta?
Subiectul ales de scenaristii lui „Boogie” este o mina de aur. Ce poate fi mai frumos decat sa il vezi pe un barbat ajuns la 30 de ani, cum isi aduce familia la mare de 1 mai si cum trece el prin criza varstei si intamplator se intalneste cu doi fosti colegi de liceu cu care sta la o bauta, condimentata cu injuraturi si filozofii de roman mediu? Acesta este genul de film pe care as vrea sa-l fac eu. Stiti cand mergeti la mare si vedeti familiile acelea de3-4 persoane stand la terasa, tristi? Niciunul nu vrea sa vorbeasca. Sotia este suparata ca boul a baut prea multe pahare de bere pe plaja, boul este beat-m..e, fiul este suparat, gandindu-se ca acum ar fi putut sta cu “baetii” in fata blocului, la agatat pipite, iar fiica cea mica este trista pentru ca tocmai a primit o palma de la ta’su’, dupa ce acesta n-a mai suportat sa ii rasune in cap propozitia imperativa “Ia-mi si mie pistol de facut baloane!”
Revenind, pot spune ca este un film minimalist, asa cum vedem ca se fac in ultima vreme la noi (”4,3,2″ , “A fost sau n-a fost” , “Moartea domnului Lazarescu”), si tocmai din aceasta cauza a fost preferat “Restul e tacere” in cursa pentru premiul Oscar. Filmul mai are un inconvenient: dialogul . Este un dialog pur romanesc, cu argou intraductibil. Este un film a carui vraja s-ar pierde prin traducere, lucru care in mod normal ii lasa sanse reduse de a prinde la public in afara. Cand a fost prezentat in premiera, la festivalul de la Cannes, numai jurnalistii romani s-au amuzat, in timp ce strainii nu au putut puncta decat stilistica a la Fellini. Eu l-as compara cu “American Graffitti” al lui George Lucas, pentru ca, in fond, acest personaj, Boogie, isi traieste ultima noapte de tinerete.
