Cine salvează o viaţă, salvează întreaga lume

Schindler’s List este capodopera multipremiată a lui Steven Spielberg; o peliculă şocantă din punct de vedere al verosimilităţii ei, un film epic lung de trei ore care surprinde holocaustul, atrocităţile şi genocidul care au bântuit poporul ales pe timpul celui de-al doilea război mondial. Un asemenea grad de realism asociat unui subiect delicat poate fi o sarcină copleşitoare pentru orice regizor, Spielberg fiind obligat moral faţă de vieţile care au fost curmate în acea perioadă, să redea cu acurateţe procesul de dezumanizare şi cruntele suferinţe la care au fost supuse milioane de suflete inocente.

Filmul debutează în 1939, în Cracovia, unde comunitatea evreilor era deja ameninţată de nazişti. În acest contex tensionat şi plin de incertitudine îşi face apariţia Oskar Schindler (Liam Neeson), un antreprenor de origini austro-ungare care era interesat să finanţeze construirea unei fabrici cu banii evreilor. Reuşeşte acest lucru abia în martie 1941, când evreii sunt marginalizaţi şi obligaţi să trăiască în ghetouri unde banii işi pierd valoarea intrinsecă. Schindler obţine susţinerea financiară de care avea nevoie şi astfel ia naştere fabrica sa (DEF – Deutsche Emailwarenfabrik), iar alegerea evreilor ca forţă de muncă se datorează faptului că aceştia erau mai ieftini decât polonezii. În condiţii de război, afacerea are succes, iar Schindler devine furnizorul principal al armatei germane în materie de vase. În 1943, intenţiile germanilor faţă de evrei nu mai sunt secrete, ghetoul este desfiinţat, cei norocoşi sunt executaţi, iar ceilalţi sunt trimişi în lagarele de concentrare unde eschivarea de la  torturile fizice şi psihice la care sunt supuşi se face doar prin sucombare. Între timp, Schindler se împrieteneşte cu Amon Goeth (Ralph Fiennes), comandantul local, un nazist care ucidea evrei din placere. Folosind această relaţie, Schindler planuieşte o campanie de salvare a evreilor.

Spielberg a ales să filmeze pelicula în alb şi negru, singurele scene color sunt cea de început şi cea de final, scena în care evreii salvaţi de Schindler, acompaniaţi de actorii care i-au interpretat, aşează câte o piatră pe mormântul omului căruia îi datorează viaţa. De-a lungul filmului, mai există două momente în care culoarea invadează sobrietatea non-culorilor, haina roşie a unei fetiţe care o distinge de mulţime, şi o pereche de lumânări care ard cu flacără portocalie. Stropul de culoare este folosit cu scopuri expresive, topirea lumânărilor reprezentând începutul sfârşitului pentru poporul ales.

Schindler’s List conturează trei planuri principale. Cel mai relevant este cel care surprinde realitatea istorică, o realitate crudă cu o încărcătură emoţională copleşitoare datorată veridicităţii faptelor prezentate de-a lungul filmului; Spielberg nu menajează spectatorul când vine vorba de a reda detaliat actele barbare la care erau supuşi evreii în acea perioadă. Al doilea plan îl are în centrul atenţiei pe Oskar Schindler, un om de afaceri care salvează 1200 de evrei de la moarte. El debutează ca un antreprenor egocentrist, însă pe parcursul peliculei se metamorfozează, iar bonomul ce se naşte din el este gata să rişte totul pentru a salva cât mai multe suflete. Al treilea plan este constituit în jurul lui Amon Goeth, comandantul nazist din Cracovia, un om aflat în pragul nebuniei. În ciuda antipatiei declarate faţă de evrei, acesta are o slabiciune pentru Helen Hirsch (Embeth Davidtz), o îngrijitoare evreică. Fiind dezgustat de propriile sale sentimente, Goeth are o răbufnire violentă la adresa ei. Cele două personaje, Schindler şi Goeth sunt construite în antiteză, pe de-o parte Schindler îşi acceptă umanitatea şi sensibilitatea faţă de suferinţele altora pe când Goeth îşi respinge emoţiile şi este oripilat de slăbiciunile pe care le dezvoltă.

Datorită realismului şi durităţii care le caracterizează, scenele holocaustului sunt greu de digerat, însă ele fac parte din istoria noastră ca civilizaţie, şi trebuie să ni le însuşim pentru a putea constata şi condamna monstruozităţile şi traumele pe care le generează un război. Însă pe lângă această tema tragică, pelicula demonstrează că din întuneric se poate naşte lumină; povestea lui Oskar Schindler care îşi sacrifică întreaga agoniseală pentru a salva peste 1000 de suflete de la damnare ne oferă speranţă că omul înlăuntrul său este bun, milostiv şi altruist. Capodopera lui Spielberg s-a bucurat de 12 nominalizări la premiile Oscar, reuşind să cucerească 7 statuete, inclusiv pentru cel mai bun regizor şi pentru cel mai bun film.

Nota autorului:

Soundtrack Indisponibil

Trailer Schindler’s List (1993)

Download subtitrare Schindler’s List (1993)

Subtitrare pentru varianta de 1 cd: aici