Dupa cum ati observat, in ultima vreme am publicat articole despre filme exceptionale, asa ca nu a mai ramas spatiu si pentru noile aparitii. Rage este un film de anul acesta, dar sunt sigur ca nu au auzit prea multi de el. Este regizat de Sally Potter, cunoscuta pentru filmul romantic din 1992, Orlando. De atunci nu a mai realizat nimic care sa merite macar vizonarea trailerului. In acest an a iesit pe piata cu un film care nu va aduna prea multa lume in cinematografe, Rage, care a fost selectionat si la Berlin, dar nu a impresionat. Vorbim despre un film experimantal, ceva cum nu s-a mai facut, o idee originala, ce e drept, dar de care nu aveam nevoie. Un colaj de interviuri luate intr-o camera a carei fundal se schimba in functie de intelocutor. Personajele chestionate sunt persoane implicate in lumea modei, fiecare dorind sa ne impartaseasca unele amanunte legate de viata dura din aceasta industrie. Se pare ca moda este un subiect la moda de cand cu The Devil Wears Prada, pentru ca de atunci am cam fost invadati de productii cu subiecte asemenatoare sau derivate.
Uitandu-ma pe distributie am fost impresionat de numele interesante pe care le-am vazut. Judi Dench, castigatoare de Oscar, Adriana Barraza, nominalizata pentru Babel, Steve Buscemi, John Leguizamo, Bob Balaban, Jude Law, Dianne Wiest, precum si alti cativa actori tineri si dornici de afirmare. Toti acesti actori stau in fata unui blogger care ii filmeaza cu un telefon si vorbesc despre moda, isi spun ofurile, se plang, se descarca. Filmul nu are o naratiune, nu are nimic in afara de o pleiada de actori mari cu look-urile vizibil schimbate, in special Jude Law, care apare in ipostaza unui transexual. Fiecare dintre acesti actori evolueaza in niste roluri care nu cer multa daruire si poseda accente care ies in evidenta prin falsitate. Cea mai interesanta parte a filmului mi s-a parut finalul, singurul moment de placere oferit de aceasta productie. Este pentru prima data cand chiar nu am ce spune in al doilea paragraf, cand, in mod normal, ar trebui sa va prezint subiectul filmului.
Inteleg dorinta regizorilor de a iesi pe piata cu idei inovatoare, dar Sally Potter nu demonstreaza absolut nimic. Daca si-a propus sa revolutioneze cinematografia, nu i-a reusit. D.W. Griffith a fost un revolutionar. Georges Melies a revolutionat descoperind trucajul. Eisenstein a inventat cam toate elementele de montaj, Aleksandr Sokurov a realizat Arca ruseasca, primul film dintr-o singura taietura, Tarantino face Pulp Fiction, Harold Pinter scrie scenariul lui Betrayal, primul film care incepe cu sfarsitul si se incheie cu incipitul. Toti acestia sunt cineasti revolutionari. Sally Potter nu este. Daca si-a dorit sa atraga atentia, atunci poate i-a iesit. Mi-a atras mie atentia si catorva oameni care au vazut filmul la Berlin. E de ajuns sa cititi acest articol, eventual aruncati o privire asupra trailerului, desi nu recomand.
MediaPro Distribution si Cineblog.info te invită la concurs!
(Concurs adresat celor din București)
Totul incepe cu un semnal bruiat, de pe un taram misterios, care practic nu ar trebui sa existe. Ce urmeaza este o aventura mai spectaculoasa decat ti-ai imaginat vreodata. Dupa Calatorie Spre Centrul Pamantului, Warner Bros. Pictures si New Line Cinema iti ofera o noua experienta 3D incredibila, in Calatoria 2: Insula Misterioasa.
Celebra insula …
o descriere interesanta si un trailer care chiar cred ca ma va face sa ma uit la film