Umorul lui Pedro Almodovar este vizibil cam in orice film de-al sau. Oricat de dramatic ar fi subiectul, spaniolul nu ramane niciodata conectat doar pe o singura stare, tensiunea fiind mereu taiata de un personaj mai aparte sau de o serie de replici spumoase. Desigur, Almodovar nu are nici caracterul exploziv al lui Kusturica, nici dispozitia spre ludic a lui Jeunet, dar si-a pastrat filonul sau propriu si este bun. Mujeres al borde de un ataque de nervios, adica pe romaneste Femei in pragul unor crize de nervi, este o comedie neagra, dar si o parodie usoara a filmelor spaniole siropoase care ne-au invadat si pe noi prin anii ’90 si au derivat mai tarziu in telenovele latino-americane vizionabile 24 de ore din 24 pe anumite canale specializate. Povestea lui Almodovar este exact o telenovela comprimata in putin sub nouazeci de minute, dar bine jucata, foarte comica si care exploateaza la maxim tipologiile de personaje pe care le vedem in seriale mai sus amintite.

Pepa (Carmen Maura) este o actrita pe care o putem vedea in filme pentru televiziune si telenovele care o obliga sa joace si in reclamele sponsorilor productiei. Desi arata foarte bine si nu putem spune ca nu are o cariera interesanta, Pepa nu are deloc noroc in dragoste, fiind proaspat parasita de barbatul de care a fost indragostita pana peste cap si pentru care ar fi facut absolut orice. Ivan (Fernando Guillen) o evita acum, dar tot trebuie sa isi mai ia o valiza cu toate lucrurile lasate in apartamentul ei, dar cu toate astea tot nu este atat de curajos incat sa dea ochii cu femeia atat de deprimata incat ia cantitati uriase de morfina si ajunge sa dea foc patului unde, cel mai probabil, a petrecut clipe memorabile alaturi de fostul ei iubit. Soarta face ca fiul lui Ivan din prima casatorie, Carlos (Antonio Banderas), sa caute un apartament pentru el si logodnica sa, Marisa (Rossy de Palma), agentia de imobiliare aducandu-i tocmai in apartamenul Pepei, prilej pentru ea de a mai afla lucruri noi despre fostul ei iubit. In scena vor mai intra si alte femei in pragul unor crize de nervi, stati linistiti. Buna prietena a Pepei, Candela (Maria Barranco), se refugiaza in apartamentul ei dupa ce descopera ca iubitul ei este un terorist care planuia un atac pe aeroportul din Madrid, iar acum politia ar putea-o cauta pentru complicitate. O vom cunoaste si pe noua iubita a lui Ivan, cea pentru care a parasit-o pe Pepa, o avocata cu nasul pe sus si usor iritabila, dar si pe fosta sotie a acestuia, iesita din sanatoriu dupa ce s-a prefacut ca fiind sanatoasa doar pentru avea sansa de a-l omori pe cel care a inselat-o.

In doar optzeci si patru de minute, Pedro Almdovar gaseste resursele de a crea o comedie buna, dar este capabil si sa construiasca bine opt personaje fara nicio legatura aparenta intre ele. Filmul este construit asemenea unei piese intr-un act, o mica farsa teatrala. Distributia o aduce in atentia noastra pe Carmen Maura, o mare actrita de teatru si film a Spaniei, cea care l-a ajutat pe Almodovar la inceputul carierei acestuia. Ea joaca foarte bine si pastreaza o distanta fata de alte roluri feminine din filmele lui Almodovar, aratandu-si mai greu sentimentele pe care le are. Tanarul Antonio Banderas este si el prezent, mai mult sau mai putin asa cum il stim noi, neetalandu-si pletele de justitiar atroce, ci doar talentul actoricesc si nimic mai mult. Filmul a fost nominalizat la Oscar pentru cea mai buna productie straina, iar Pedro Almodovar obtine cu aceasta ocazie si prima distinctie din partea Academie Spaniole de Film, care ii acorda premiul Goya pentru cel mai bun scenariu original.

Nota cineblog : 9

Coloana sonoră (Soundtrack) Mujeres al borde de un ataque de nervios (1988)

Trailer Mujeres al borde de un ataque de nervios (1988)

Download subtitrare Mujeres al borde de un ataque de nervios (1988)

Subtitrare pentru varianta de 1 cd: aici