Întreaga lume este locul lor de joacă.

Când vine vorba de filme romantice este dificil să dai viață unei povești originale. Chiar dacă ideile tale sunt revoluţionare şi în mintea ta nu numai că reprezintă o adevărată capodoperă, transpunerea lor în realitate poate fi un eşec dacă nu ai în primul rând un scenariu ce tinde spre perfecțiune, urmat de o distribuţie ‘născută’ pentru personajele din film. Regizat de Yann Samuell, Jeux d’enfants este un film unic din punctul de vedere al poveştii. Nu ştiu cum poate născoci cineva un asemenea scenariu, cum poate să confere iubirii o altă dimensiune decât cea normală. Îmi vine cu greu să cred că există un astfel de concept asupra iubirii în realitate, căci imaturitatea de care dau dovadă cele două personaje principale este dusă la extrem.

Povestea îi urmăreşte pe Julien şi Sophie, doi prieteni buni încă din copilărie, fiind de nedespărţit în acele vremuri ale inocenței. Ceea ce la început pare un joc nevinovat specific vârstei, ajunge după mulţi ani la provocări extreme şi cascadorii periculoase. Deşi încearcă să-şi provoace cât mai mult rău unul altuia, ei nu pot evita faptul că cei doi sunt făcuţi unul pentru altul.

Jeux d’enfants este un film tipic francez. Avem de-a face cu un scenariu încâlcit, foarte ciudat dacă ar fi să îi pui la îndoială veridicitatea. Personajele sunt chiar ieşite din comun, dând un nou sens termenului de ireal. Aş merge până la afirmaţia că Julien şi Sophie sunt bolnavi psihic şi faptul că nimeni nu are acest punct de vedere asupra celor două caractere îmi dă de gândit. Oricât s-ar exagera că este doar un film şi că totul este făcut să capteze atenţia spectatorului însetat de dragoste fără limite, această viziune nu mi se pare cea mai sănătoasă pentru cei care o receptează. Dar bineînţeles că totul este un vis, un film, şi fără aceste elemente specifice franceze nu ar mai fi existat Jeux d’enfants.

În fond este vorba despre iubire. Cei doi prieteni confundă jocul cu dragostea, iar fiecare probă de pe parcurs are rolul de a le testa acest legământ. Numeroasele provocări aduc suferinţă celor în cauză, dar se pare că dorinţa de răzbunare este cu mult mai mare, iar pe măsură ce povestea avansează personajele îşi riscă viaţa la propriu. Finalul este surprinzător, dar dacă iei în calcul această creştere a pericolului era de aşteptat ca deznodământul să fie unul spectaculos şi oarecum şocant. Moartea este singura probă rămasă şi cei doi îndrăgostiţi renunţă la vieţile lor de zi cu zi de dragul acestui “joc”.

În concluzie, Jeux d’enfants este un film tâmpit, în sensul că perspectiva asupra acestui sentiment este una născută din mintea unui om care probabil nu cunoaşte limitele realităţii. În fond este o capodoperă a genului şi nu i se poate nega originalitatea revoluţionară. Câteodată prefer să vizionez filme romantice simple, în care aproape că poţi anticipa replicile personajelor, însă în această producţie totul este pe dos. Nimic din ce este normal nu se întâmplă, iar confuzia creată după vizionare este dovada faptului că am văzut un film bun.

Rating:

Coloana sonora(Soundtrack) Jeux d’enfants (2003)

Trailer Jeux d’enfants (2003)

Download subtitrare Jeux d’enfants (2003)

Subtitrari pentru variantele de 1 cd si 2 cd-uri: aici

Ti-a placut acest articol? Aboneaza-te pentru a fi la curent cu ultimele noutati: Alte recenzii de filme: Easier with Practice (2009) Greenberg (2010) Annie Hall (1977) When Harry Met Sally… (1989) Taguri filme,filme noi: 2003, download, filme bune, filme de dragoste, Guillaume Canet, Marion Cotillard, recenzie, review, subtitrari, trailer, Yann Samuell