Primul cadru din Il y a longtemps que je t’aime este aproape identic cu inceputul lui Frozen River. Vedem o femeie trista, absorbita de ganduri pe care cu greu le-am putea descifra, fumeaza si plange. Nici Kristin Scott Thomas, nici Melissa Leo nu scot vreun sunet. Sunt femei tacute, au multe sa isi reproseze si ambele au fost adanc ranite in trecut, iar acum este timpul sa isi vindece ranile si sa obtina mantuirea sufleteasca. Caile difera, iar Il y a longtemps que je t’aime alege o solutie mai putin bombastica si cu efect intarziat.

Philippe Claudel este un romancier de succes convertit la cinema, un fel de Paul Auster al filmului francez, dar spre deosebire de acesta, Claudel are aceasta arta in sange si o stapaneste fara emotii si fara a copia cu nerusinare alti artisti, asa cum o face Auster. Asadar acesta este debutul sau regizoral si speram sa continue acest drum, pentru ca a primit deja un impuls, premiul BAFTA pentru cea mai buna productie straina, cucerit duminica seara. Acest film spune o poveste tacuta, sensibila si profunda, urmareste drama unei femei proaspat eliberate din inchisoare dupa ispasirea unei pedepse de 15 ani primite pentru uciderea propriului fiu. Juliette Fontaine (Kristin Scott Thomas) trebuie sa isi recladeasca viata, sora sa, Lea (Elsa Zylberstein), o primeste sub acoperisul casei sale, o ajuta cu toate cele necesare pentru a porni pe un nou drum. Juliette se integreaza in mediul familial al surorii sale, in cercul ei de prieteni, dar ramane in continuare o carte nedeschisa, ascunzandu-si mereu sentimentele si gandurile.

Kristin Scott Thomas a mai jucat si in The English Patient, unde era o femeie din societatea inalta, avea un chip frumos, dar care la fel ca si in acest film, nu lasa sa se citeasca prea multe detalii. Rolul de aici este mai profund si necesita o sensibilitate aparte din partea actritei britanice, care trece cu usurinta de la limba engleza la cea franceza. Se simte un usor accent, dar scenariul lui Philippe Claudel rezolva aceasta problema, spunandu-ne ca mama Juliettei este englezoaica si ca aceasta si-a petrecut copilaria in Marea Britanie.

Pe langa interpretarea protagonistei, trebuie sa trecem in revista scenariul scris de Phillipe Claudel. Desi static, trasatura subliniata si de modul in care se filmeaza (cred ca exista sub 5 scene in care camera este aflata in miscare), materialul lui Claudel cladeste personajul de la zero si adauga tacticos trasatura peste trasatura, insa ultimele noua minute ale peliculei, care sunt si cele mai puternice, ne servesc pe tava toata explicatia in legatura cu fapta pe care Juliette a comis-o si ne lasa noua privitorilor o tema de gandire, aceeasi pe care ne-a servit-o si Clint Eastwood in Million Dollar Baby. Sper totusi ca nu am spus prea multe si ca va veti uita la aceasta productie franco-germana, care i-a adus lui Kristin Scott Thomas cate o nominalizare la Globul de Aur si BAFTA, precum si premiul Academiei Europene de Film.
Nota autorului:

Trailer
Coloana sonora(Soundtrack)
Descarca (Download) subtitrare