Cine a zis că acest film este o combinaţie între Law Abiding Citizen şi Taken a fost om înţelept, pentru că în esenţă Harry Brown este genul de personaj care împrumută din cele două filme foarte multe aspecte. Însă asemănările dintre cele trei filme sunt pur legate de tematică şi sincer să fiu, apreciez mai mult producţia în care joacă Michael Caine. Regizat de Daniel Barber, pe baza unui scenariu scris de Gary Young, Harry Brown este o producţie ce se remarcă printr-o înlănţuire a evenimentelor cu totul specială. Barber construieşte o poveste originală, o perspectivă foarte veridică asupra realităţii din film.
Acţiunea îl urmăreşte pe Harry Brown (Michael Caine), un pensionar ce locuieşte într-o zonă rău famată a Londrei. Marcat de moartea soţiei, dar şi a prietenului său în urma unei altercaţii cu o gaşcă de cartier, Harry decide să-şi facă singur dreptate, întrucât poliţia nu pare a da prea multă importanţă cazului. Bărbatul, cu un trecut misterios în armată, ajunge să-i execute cu sânge rece pe toţi care se făceau vinovaţi de moartea prietenului său.
Harry Brown nu este doar un film de acţiune cu Michael Caine. În primul rând să pornim de la prima jumătate a filmului, care construieşte povestea unui om naiv, care trăia despărţit de realitatea înconjurătoare. În cartierul său găştile sunt cele care fac legea, poliţia fiind cu mult depăşită. În ciuda acestui aspect Harry îl ignoră pe prietenul său, care era hărţuit de tinerii vagabonzi de ceva vreme. Disperat, pus în faţa unei probleme cu mult prea complexe, prietenul său face un gest necugetat ce-i aduce moartea. Deabia după acest episod bărbatul primeşte o doză de realitate. Lovit de ignoranţa poliţiei, dar şi de lipsa de dovezi, lui Harry nu-i mai rămâne decât un singur lucru de făcut: un pistol, un încărcător şi execuţiile celor vinovaţi. Filmul este într-un fel structurat pe două părţi: prima prezintă o viziune obiectivă asupra vieţii lui Harry Brown, un pensionar ce duce în spate ororile unui trecut misterios, iar o a doua parte ce ne arată partea negativă a personajului principal.
Harry Brown ar putea fi numit un film dur, cu multe scene de violenţă şi cruzime, dar per ansamblu este o trăsătură ce nu putea fi negată acestei producţii. Prin această trăsătură este marcată veridicitatea, însă contactul cu realitatea nu se rezumă doar la acest aspect. La o analiză mai profundă, tot ceea ce se prezintă în film constaţi cu stupoare că este adevărat. Vezi aşa ceva în România, dar apoi în Londra anului 2010, unde ţi-este frică şi de suporterii echipelor de fotbal. Este o lume dură, iar în contextul filmului lui Daniel Barber, Michael Caine joacă rolul unui erou anonim care pur şi simplu s-a săturat de elementele negative din jur.
Foarte bun articolul. Intradevar violenta este trasatura definitorie a filmui – scena de la inceput in care o mama este impuscata este extrem de dura iar finalul cu privirea baiatului care o sugruma pe politista este definitorie.
MediaPro Distribution si Cineblog.info te invită la concurs!
(Concurs adresat celor din București)
Totul incepe cu un semnal bruiat, de pe un taram misterios, care practic nu ar trebui sa existe. Ce urmeaza este o aventura mai spectaculoasa decat ti-ai imaginat vreodata. Dupa Calatorie Spre Centrul Pamantului, Warner Bros. Pictures si New Line Cinema iti ofera o noua experienta 3D incredibila, in Calatoria 2: Insula Misterioasa.
Celebra insula …
Foarte bun articolul. Intradevar violenta este trasatura definitorie a filmui – scena de la inceput in care o mama este impuscata este extrem de dura iar finalul cu privirea baiatului care o sugruma pe politista este definitorie.
Michael Caine este de neegalat, iar filmul m-a pus in fata unei realitati londoneze cumplite despre care nu aveam habar…