Eternal Sunshine of the Spotless Mind (2004)
Am uitat deja tot ce simteam pentru tine.
Cand Charlie Kaufman se aseaza in fata biroului si se gandeste la actiunea noului film, nu isi pune intrebarile pe care Michael Bay cu siguranta le-ar avea? “Unde bagam exploziile?” sau “Sa mai introduc vreo scena cu elicoptere la apus?”. Teritoriul pe care actiunea unui film scris de Charlie Kaufman se desfasoara este creierul uman, locul unde nebunia poate fi dezlantuita foarte rapid, iar fantezia apare de la sine. Eternal Sunshine of the Spotless Mind nu este decat o alta veriga dintr-un lant de scenarii impecabile scrise de marele maestru, care inainte de aceasta productie si-a lasat amprenta definitiv in cinematografia mondiala prin Being John Malkovich si Adaptation..
Regia este semnata de francezul Michel Gondry, care poseda o afinitate pentru comedia de alta natura decat cea pe care o cunoastem din filme precum Dumb & Dumber sau Liar Liar. Culmea, cel ales pentru a portretiza personajul principal din acest film este nimeni altul decat Jim Carrey, ajutat sa ajunga in aceasta postura si de rolurile foarte bune avute in The Truman Show si Man on the Moon. Pentru rolul principal feminin a fost preferata o actrita “serioasa”, Kate Winslet, cea care nu are cum sa dea gres nici macar intr-un film cu gemenele Olsen. Intriga filmului este putin cam neobisnuita fata de tot ce am vazut pana acum intr-un film de dragoste. Dupa o relatie ca in povesti cu Clementine (Kate Winslet), Joel Barish (Jim Carrey) se aventureaza intr-un experiment
menit a-i sterge toate amintirile legate de aceasta poveste de dragoste terminata mult prea brusc si care a lasat urme adanci in sufletul sau. Doctorul Howard Mierzwiak (Tom Wilkinson), inventatorul dispozitivului minune, alaturi de asistentii sai jucati de Mark Ruffalo si Kirsten Dunst, pun masinaria in functiune, iar pe masura ce procesul de stergere a memoriei avanseaza, lui Joel ii apar toate momentele fericite alaturi de Clementine, asa ca va face tot posibilul pentru a-si lasa aceste amintiri nealterate intr-o cursa nebuneasca prin interiorul propriei sale minti.
Being John Malkovich, primul film semnat de Charlie Kaufman, are o scena in care John Malkovich alearga prin toate amintirile din mintea sa si trece prin toate momentele marcante ale vietii sale. Acea scena a fost fantastica si foarte amuzanta, asa ca in Eternal Sunshine of the Spotless Mind avem sansa de a vedea mult mai mult. Jim Carrey realizeaza inca un rol important al carierei sale, comparabil cu ce a reusit in The Truman Show. Ma enerveaza faptul ca multi se astepta ca un film cu Jim Carrey sa fie ceva in genul Ace Ventura: Pet Detective, dar parerea mea este ca alegerile pe care Carrey le-a facut sunt foarte bune. Cred ca orice actor de genul sau isi doreste sa scape de eticheta de mascarici si sa le demonstreze tuturor ca este un actor serios. Prestatia de aici este de Oscar, dar pana la urma a fost rasplatita doar cu o nominalizare la Globurile de Aur, in timp ce colega sa, Kate Winslet, a intrat in vizorul Academiei, dar a pierdut in fata lui Hilary Swank. Eternal Sunshine of the Spotless Mind este o capodopera a acestui deceniu, iar regia lui Michel Gondry este perfecta pentru scenariul iesit din comun al lui Charlie Kaufman, premiat cu Oscar pentru prima data in cariera.
Nota cineblog : 10
Coloana sonoră (Soundtrack) Eternal Sunshine of the Spotless Mind (2004)
Trailer Eternal Sunshine of the Spotless Mind (2004)
http://www.youtube.com/watch?v=1GiLxkDK8sI
![]()
Download subtitrare Eternal Sunshine of the Spotless Mind (2004)
![]()
Subtitrare pentru varianta de 1 cd: aici
Etichete: 2004, BAFTA, capodopera, Charlie Kaufman, filme bune, filme de dragoste, Globul de aur, Jim Carrey, Kate Winslet, Kirsten Dunst, Mark Ruffalo, Michel Gondry, Oscar, Tom Wilkinson |
Related posts: |
2 Comentarii »
Spune-ţi şi tu părerea


(21 votes, average: 9.05 out of 10)




Mi-a placut mult filmul, este desprins din realitate dar are si elemente de fictiune. L-as asemana oarecum cu “Sweet November”, doar ca este mult mai elaborat si trateaza altfel tema iubirii. “Sweet November” si “Autumn in New York” par a fi remake-uri dupa “Love Story”.
Chiar daca mi-a placut filmul, mi-a indus o stare care ma face sa nu-l vreau sa-l revad decat peste vreo 2 ani.
cel mai bun film de dragoste pe care l-am vazut. kaufman e geniu.