Dear John este noul film regizat de Lasse Hallström (Chocolat, What’s Eating Gilbert Grape), cu scenariul adaptat dupa romanul lui Nicholas Sparks, autorul unor anume The Notebook si A Walk to Remamber. Daca nu ati izbucnit într-un sprint catre cel mai apropiat cinematograf inseamna ca ma adresez publicului care trebuie.

Pentru cei care nu stiu, sintagma “Dear John” este una care desemneaza acea scrisoare finala pe care o primesc soldatii de pe front de la iubitele lor de acasa, mai precisa fiind varianta “Dear John letter”. Oricât de poetic poate parea titlul, acesta practic povesteste actiunea filmului de unul singur, care actiune este tematic atât de epuizata încât a ajuns a fi comprimata în aceste 2 cuvinte.

Urât. O drama ridicol de previzibila înca din primele clipe în care localizam cuplul care are sa se îndragosteasca pentru ca pâna în final sa se desparta. Nici macar sfârsitul ambiguu nu salveaza productia de la dureroasa monotonie de la care nu mai poate da înapoi.

Formidabila subdezvoltare a personajelor face ca orice acţiune ulterioară a acestora să fie total lipsită de vreo cauzalitate veritabilă. Avem de-a face cu o îmbinare amoroasă, survenită binenteles via plimbărilor pe malul mării şi a melodiilor romanţioase din fundal, a doua persoanaje pe care le cunoaştem doar datorită evidentelor tipologii pe care le reprezintă: fostul soldat dur şi rezervat dar aparent uşor de înduioşat de către fete cu ochii mari, John Tyree (Channing Tatum) si prea blânda, prea cuminţica, prea generoasa Savannah Curtis (Amanda Seyfried). Nici talentul (şi când spun talent vreau să spun desăvârşita lipsă a acestuia) celor doi nu pare să ajute deoarece pe cât sunt de frumuşei împreună, pe atâta sunt de neconvingători.

Dialogul, poate mai mult decât restul, este de o banalitate stupefiantă. Replicile rostite pe voci tremurate se disting timide printre interminabilele pauze pline de însemnătate emoţională, ceea ce ma face sa îmi închipui scenariul aratând… ca pagina unui blogger….. spiritual…. al cărui profunzime nu mai încape de….. puncte de suspensie.

Poate de data asta discrepanţa dintre asteptarile mele legate de film si dezamagirea din final a fost prea mare. Poate am fost naiva sa cred, în urma vizionarii trailerului, ca filmul nu are cum sa fie atât de fad precum o arata acele 2 minute. Cert este ca în final nu am ramas decât cu o dureroasa constientizare a faptului ca am îmbatrânit cu 2 ore.

Mai jos aveti trailerul cu pricina care ar trebui sa va fie suficient. Mie mi-ar fi ajuns si titlul.

Nota autorului:

Subtitrare pentru varianta de 1 cd: aici

Ti-a placut acest articol? Aboneaza-te pentru a fi la curent cu ultimele noutati: Alte recenzii de filme: Despicable Me (2010) The Expendables (2010) Salt (2010) The Runaways (2010) Taguri filme,filme noi: 2010, Amanda Seyfried, Channing Tatum, filme mediocre, Lasse Hallstrom, Nicholas Sparks, recenzie, review, subtitrare