Categorie: Româneşti
Secţiune de articole constând în cronici, topuri şi editoriale dedicate filmelor româneşti.
Katalin Varga (2009)
În această coproducție româno-britanică, Transilvania beneficiază din nou de reclamă turistică gratuită de care cei din guvernul român nu știu să profite. Filmul regizat de Peter Strickland este o dramă a cărei acțiune se petrece în secuime, în mediul rural al Carpaților, în zone parcă neatinse de intervenția omului. Produs de compania de film al lui Tudor Giurgiu și de Peter Strickland, cu ajutor de …
Pas în doi (1985)
Există momente când după vizionarea unui film te simţi prost. Atât prost ca şi lipsit de inteligenţă, cât şi prost în sensul de jenat. Ei bine, aşa m-am simţit după ce s-a aşternut genericul de final al filmului Pas în doi (1985) al lui Dan Piţa. Gândurile au început să se răscoale încă din timpul filmului, iar la finalul său mi-am dat seama încă o …
Periferic (2010)
Ai putut să alegi, dar ai ales prost.
Dacă ar fi să numesc un lucru ce trebuie avut în vedere atunci când vizionăm un film românesc, atunci aş alege răbdarea. Cinematografia românească nu dispune (încă) de instrumentele, ideile, mijloacele pentru a încropi un blockbuster. Publicul poate visa la aşa ceva, însă tradiţia filmului românesc face notă discordantă cu termenul “blockbuster”. Rar este dat să vedem un …
Polițist, adjectiv (Corneliu Porumboiu, 2009)
*nominalizat la Cannes, secțiunea Un certain regard; Premiul Juriului, 2009
RECÉNZIE ~i f. Scurtă analiză cu comentarii și cu aprecieri critice a unei lucrări științifice sau opere de artă. [G.-D. recenziei; Sil. -zi-e] /<germ. Rezension
Polițist, adjectiv, al doilea lungmetraj al lui Corneliu Porumboiu, are marele merit de a duce NCR într-o direcție cu totul nouă: cît de importante sînt cuvintele într-o artă atît de vizuală? Cît …
Hotel de lux (Dan Piţa, 1992)
*Leul de Argint la Festivalul de la Veneția, în 1992
După ce a impresionat cu Nunta de piatră, Dan Pița n-a mai reușit să se ridice la același nivel; probabil e acel sindrom „Citizen Kane”. Filmele sale de după ’89 sînt însă și mai slabe. Rămîn deci de vizionat cele făcute înainte de Revoluție.
Cu un scenariu propriu, Pița face un film tulburător, în care violența umană …
Trop Tard (Lucian Pintilie, 1996)
*nominalizat la Cannes în 1996, pentru Palme d’Or
Unul din filmele dure ale lui Lucian Pintilie (cum sînt toate cele făcute după ’90, de fapt), Trop Tard e despre minerii din Valea Jiului. Mai exact din Fundesac (vreo trimitere la Cul-de-sac al lui Polanski?), o localitate uitată de lume, cum sugerează și numele însuși.
Abordarea e bine-venită, mai ales că se referă la personaje cu o imagine …
Marfa și banii (Cristi Puiu, 2001)
*selectat in secțiunea Quinzaine des Réalisateurs, Cannes, 2001
Debutul de lungmetraj al lui Cristi Puiu a însemnat totodată debutul Noului Cinema Românesc (NCR). Fără prețiozități, cu un aer fresh și cu intenții dramatice subtile, Marfa și banii e unul din puținele thrillere făcute la noi.
După ce a început prin a face pictură, Cristi Puiu s-a reorientat și a făcut studii de film în Elveția, decizie care …
Balanța (Lucian Pintilie, 1992)
*prezentat la Cannes în afara competiției, 1992
**premiulCea mai bună actriță pentru Maia Morgenstern, la EFA, 1993
Considerat cel mai bun film al lui Pintilie de după ’89, e dur, mizerabilist, vulgar și cu un ritm de montaj care te ține captiv pînă la sfîrșit; mai posedă gaguri (“românul e un om blînd…”), multe, foarte multe puseuri& răbufniri anti-comuniste și personaje cu spirit independent, aproape eroice, în …
