Se poate ca cea mai frumoasa poveste sa dureze doar o noapte?

De cele mai multe ori prefer sa evit filmele de dragoste realizate dupa 1990, deoarece acestea se remarca indeosebi printr-o telenovelizare accentuata, iar de cele mai multe ori personajele conturate sunt niste adolescenti fara prea mult creier.

Realizat in 1994 si lansat in 1995, filmul Before Sunrise, al lui Richard Linklater are o trasatura care a devenit marca inregistrata a acestui tanar si talentat regizor: actiunea se petrece in mai putin de 24 de ore.

El, Jesse, este un american de douazeci si ceva de ani. Are abonament EuroRail si vine de la Budapesta. Are de gand sa coboare la Viena, de unde va lua o cursa spre Statele Unite. Ea, Celine, este studenta la Sorbona, se intoarce de la bunica sa, din Budapesta si are de gan d sa coboare la Paris. Acestea sunt personajele acestui film. Cei doi se intalnesc, iau masa in vagonul-restaurant, discuta, iar intr-un final Jesse o convinge sa coboare cu el la Viena si sa stea cu el pana la ora zborului sau.

Din momentul coborarii din tren, incepe un lung sir de travellinguri prin Viena. Ii vom urmari pe cei doi plimbandu-se prin cimitire, baruri, tramvaie, dar mai ales discutand, pentru ca dialogul este cel care transforma acest film dintr-o banala istorioara de dragoste, intr-o pelicula intensa si cu substanta. Tot filmul ii vedem vorbind despre muzica, moarte, familie, fosti iubiti si iubite, nimic special. Uneori ai impresia ca cei doi, Ethan Hawke si Julie Delpy, nici macar nu stiu ca o camera ii urmareste, ai impresia ca te uiti la un documentar filmat live. Julie Delpy, incredibil de frumoasa, degaja un magnetism aparte, folosind mici gesturi care reusesc sa faca bariera ecranului sa dispara.

Nota maxima pentru regizor. Stiu ca este foarte greu sa filmezi scene de sapte-opt minute dintr-o singura dubla. Actorii obosesc, operatorul are si el probleme, dar Linklater filmeaza numai secvente lungi. O scena memorabila este dialogul despre reincarnare pe care cei doi il au pe locurile din spate ale unui tramvai. Timp de 8 minute ne uitam la cei doi stand acolo si vorbind, in timp ce prin geamul din spate vedem Viena.

Daca ar fi sa disecam, tot filmul este alcatuit din scene memorabile: tiganca ghicitoare, poetul strazilor care se ofera sa scrie o poezioara pentru ceva maruntis, jocul privirilor din magazinul de muzica. Nu are rost sa enumar. Va veti convinge singuri ca “Before Sunrise” este unul dintre cele mai bune filme ale anului 1995 si unul dintre filmele care te bantuie mult timp dupa ce le vezi. Nu doar ca avem sansa sa vedem la lucru doi actori care isi merita statutul, ci avem sansa de a descoperi un nou tip de film de dragoste. Veti scapa de travellingurile circulare in jurul unui sarut dintre indragostiti, de declaratiile de dragoste in genunchi atat de penibile si cliseistice, de eterna piedica in calea dragostei pusa de parinti sau de nu stiu ce boala a fetei… Un film curat, fara scene trase de par. Faptul ca nu are scene de sex, cred ca este un mare punct in plus. Desi cei doi fac dragoste intr-un parc din Viena, dupa ce admira luna si beau o sticla de vin, discutand, desigur, regizorul face cea mai buna miscare, aceea de a trece peste acea scena. Astfel, tensiunea sexuala dintre cei doi, pe care o observam pe tot parcursul filmului, nu se disipa. Finalul filmului este lasat deschis. Cei doi isi promit sa se intalneasca in acelasi loc, peste 6 luni. Aleg sa nu schimbe adrese si numere de telefon, ci sa isi traiasca viata in continuare, pana se vor intalni in decembrie.

Nota autorului:

Trailer
Coloana sonora(Soundtrack)
Descarca (Download) subtitrare