Oameni obişnuiţi. Împrejurări extraordinare.

În anul 2001, atunci când Tom Hanks şi Steven Spielberg şi-au unit încă o dată puterile, Band of Brothers reprezenta cel mai ambiţios proiect din istoria televiziunii, precum şi cea mai mare investiţie a HBO într-un program. Cu un buget de doisprezece milioane de dolari per episod, miniseria de război Band of Brothers trebuia să fie un nou standard pentru producţia de televiziune şi aşa a şi fost. HBO a ridicat ştacheta la un cu totul alt nivel, aducând pe micile ecrane suspansul şi efectele speciale de proporţii, elemente cheie menite a fi doar atuul pânzei albe din sala de cinema. Tom Hanks, principalul producător al seriei, şi-a dorit ca spectatorii să nu primească doar un serial perfect din punct de vedere tehnic, ci şi un document istoric viu, motiv pentru care cercetările istorice au fost realizate într-un mod asiduu, toate acestea în condiţiile în care romanul omonim, baza scenariului, aparţinând lui Stephen E. Ambrose, el însuşi un reputat istoric, era deja un material bine documentat. Şi pentru ca totul să fie pus la punct în cele mai mici detalii, fiecare episod a fost urmărit, înainte de lansare, de către veterani ai Debarcării şi ai luptelor post-Normandia, aceştia căzând de acord asupra faptului că miniseria Band of Brothers este una dintre cele mai fidele reprezentări audio-vizuale a războiului.

Band of Brothers este o operă monumentală, totalizând zece ore de dramă şi suspans terifiant, motiv pentru care mi-ar fi extrem de greu să trasez o linie fidelă a arcului narativ care traversează această miniserie. Scenariul urmăreşte parcursul în luptă al Companiei E, o trupă de elită a armatei americane, paraşutişti perfect antrenaţi, responsabili de punerea în practică a planurilor de mare angajamanent conturate de către generalii care şi-au dorit îngenuncherea Germaniei naziste cu orice preţ. Cu toţii ştim, măcar în linii mari, firul evenimentelor din cel de-al Doilea Război Mondial, dar scenariul lui Band of Brothers se concentrează şi asupra unor momente cunoscute doar de către pasionaţii de istorie. Filmul debutează cu pregătirile pentru celebra Ziua Z (D-Day), adică Debarcarea în Normandia, cea mai amplă operaţiune desfăşurată în cel de-al Doilea Război Mondial, având ca scop precis spargerea redutelor naziste până la o eventuală intrare în Germania şi un marş triumfal până la Berlin, unde se spera că Hitler va fi prins în viaţă şi luat sub tutela americană. Cu toate că sovieticii au fost cei ce s-au bucurat de arborarea steagului deasupra ruinelor capitalei Germaniei, armata americană şi intervenţia acesteia în Europa au slăbit forţele naziste până când s-a obţinut capitularea. Compania E, cea care constituie subiectul central al miniseriei, a trecut prin numeroase momente cheie ale războiului, de la propriu-zisa debarcare, apoi eliberarea Eindhoven-ului, sângeroasele lupte din munţii Ardeni, în special la Bastogne, dar şi descoperirea lagărelor de exterminare a evreilor.

Distribuţia acestei miniserii nu adună nume cunoscute publicului larg, dar veţi avea plăcerea de a-l vedea pe Michael Fassbender (Hunger, Inglourious Basterds) la lucru şi pe David Schwimmer într-un rol atipic. Într-un film cu aproape cinci sute de personaje cu replici este dificil să menţii o legătură afectivă cu fiecare în parte, motiv pentru care s-a preferat distribuirea unor actori mai puţin cunoscuţi, marele atu al acestora fiind asemănarea fizică pe care o au cu adevăraţii eroi din război. Căpitanul Winters (Damian Lewis) este considerat a fi personajul central al poveştii, apărând în fiecare episod şi menţinând o legătură strânsă cu cei din Compania E chiar şi după ce este promovat până la gradul de maior. Restul personajelor au parte de caracterizări mai puţin dezvoltate, dar fiecare episod aduce în prim plan un alt soldat, din perspectiva căruia povestea este spusă, lucru care ajută la conturarea altor laturi ale războiului, dar şi ale camarazilor de luptă.

Fiecare episod al seriei este sfâşietor, iar regizorii care au lucrat la acest proiect şi-au adus cum nu se poate mai bine aportul în conturarea unei poveşti spuse exact aşa cum trebuie. Dacă în prima parte a seriei accentul cade pe scenele de luptă, pe măsură ce scenariul avansează, iar compania pierde oameni, atmosfera devine din ce în ce mai sumbră, culminând cu dezolarea paroxistică din episodul al şaptelea, unde soldaţii luptă pe un ger năprasnic, fără mâncare, fără haine groase, neavând voie să facă focul pe timpul nopţii. Însă episodul numărul nouă, “Why We Fight”, este, fără îndoială, cel care atinge coarda sensibilă a oricăruia. De la Schindler’s List încoace nu mai văzusem imagini atât de cutremurătoare legate de Holocaust. Descoperirea lagărelor de concentrare le demonstrează acestor soldaţi faptul că sacrificiile lor nu au fost în zadar, aşa cum crezuseră până atunci, ci un sens care a meritat vărsarea de sânge.

Filmele bune sunt acelea care te provoacă să gândeşti şi îţi rămân în minte mult timp după vizionare. Band of Brothers lansează întrebări, dar nu pe faţă, ca filmele lui Stanley Kramer (Judgement at Nuremberg, The Defiant Ones), ci subtil. Poate că în douăzeci de episoade s-ar fi găsit şi timp pentru disecarea unor înţelesuri filosofice legate de război, aşa cum a făcut-o Stephen E. Ambrose în cartea sa, dar după cele zece episoade spectatorul va avea de muncă în încercarea de a se descoperi pe sine, de a se aşeza în pielea anumitor personaje şi de a se întreba cum ar fi acţionat în acele cazuri speciale. Band of Brothers aduce în prim plan o paletă de personaje dintre cele mai variate, schiţând un tablou la scară mare al interacţiunilor sociale în vremuri ieşite din tiparele obişnuite. Nu de multe ori este utilizat umorul în scopul destinderii relative a încărcăturii emoţionale, dar anumite imagini sunt foarte greu de trecut cu vederea şi nu prea lasa loc de relaxare şi pentru spectator. Relaţiile dintre personaje sunt atent construite, prieteniile par adevărate, dar mai presus de acest fapt, avem impresia că unii dintre aceşti oameni ne-ar fi putut fi amici de nădejde în timpul unor astfel de evenimente, lucru care face dureroasă despărţirea de cei care sunt ucişi sau răniţi în lupte dramatice. Nu aş fi crezut că televiziunea poate naşte capodopere, dar Band of Brothers mi-a răsturnat opiniile, iar acum nu îmi mai rămâne decât să îl recomand şi celor care nu au avut până acum şansa de a viziona această serie de excepţie.

Nota autorului:

Coloana sonoră (Soundtrack) Band of Brothers (2001)

Trailer Band of Brothers (2001)

Download subtitrare Band of Brothers (2001)

Subtitrare pentru varianta de 10 cd-uri: aici