Michael Haneke se distinge fata de ceilalti regizori printr-o atitudine indrazneata, provocatoare si vizionara transpusa in filmele sale. Filmul de fata, 71 Fragmente einer Chronologie des Zufalls (1994), incheie Trilogia Afectiva din care mai fac parte The Seventh Continent si Benny’s video. El critica intr-un mod original una din efectele secundare ale societatii vestice, si anume izolarea fata societate, care indeamna individul la gesturi extreme.

Desfasurarea filmului reiese inca din titlu, pe parcursul celor 96 de minute de film fiind prezentate separat cateva povesti ce se vor intersecta in final. Descrierea in amanunt a situatiei personajelor nu face decat sa accentueze si mai mult drama din final. Avem astfel un student si frustrarile sale, un baiat roman care a emigrat ilegal in Austria si care acum isi duce viata pe strazile Vienei, traind din cersit, un om religios ce se dovedeste a fi un paznic la o banca, un batran ce isi traieste zilele care i-au mai ramas uitandu-se la televizor, un cuplu cu probleme ce ia in considerare o eventuala adoptie.

Sentimentul de veridicitate dar si de groaza este insuflat de multiplele interventii TV ce promoveaza violenta si actele criminale precum razboiul civil din Somalia, razboiul din Bosnia, atacuri teroriste in Turcia si chiar cazul lui Michael Jackson in care acesta este acuzat de molestarea unor copii. Intr-un mod subtil, Michael Haneke critica si televiziunea contemporana care are capacitatea de a modela conceptia despre viata a spectatorilor dupa bunul plac.  Filmul se imparte in mai multe fragmente separate de momente de respiro in care ecranul devine negru iar tacerea electrica se asterne.

Filmul prezinta o multitudine de relatii cauza-efect: de la agentul de paza care rabufneste la masa spunandu-i sotiei un sec ” te iubesc”, de la copilul strazii asupra se lasa napasta chiar atunci cand credea ca viata lui capata un sens, pana la cuplul destramat intr-un mod tragic din cauza unui om a carui exces de furie nu a putut fi controlat. Cu toate acestea, finalul ne gaseste intrebandu-ne cum de s-a intamplat un asemenea lucru: sa fi fost pur si simplu intamplarea sau asa le-a fost scris protagonistilor?

M. Haneke realizeaza o incursiune in mintea unui tanar de 19 ani a carui rautate aparent banala, schimba destinul celor din jur in momentul in care descarca pistolul intr-un mod haotic. Filmul imbie la meditatie mai ales prin subiectele commune ale vietii cotidiene pe care multi le trecem cu vederea: un caine este mai bine hranit decat un om al strazii, in timp ce unele cupluri se lupta cu un nou nascut, altele nu au privilegiul de a trai o asemenea experienta, ceea ce ne determina sa ne intrebam cum traim noi pe Pamant sau mai bine spus, pentru ce traim. Un test de rabdare il reprezinta scena in care un personaj continua sa loveasca neobosit mingi de Ping-Pong aruncate de o masinarie, aratand incapatanarea acestuia de a face un lucru aparent banal.

71 Fragmente einer Chronologie des Zufalls (1994) este un film austriac regizat de un cineast australian, care se adreseaza publicului intr-un mod pe cat de simplu, pe atat de brutal.

Nota autorului: