Drama lui Spike Lee ridică o întrebare la fel de veche precum omul în sine: ce ai face dacă ai avea 24 de ore de trăit? Personajul principal al acestei pelicule, Montgomery Brogan (Edward Norton) nu urmează să treacă în nefiinţă, însă soarta sa este comparabilă cu moartea. Condamnat pentru posesie de droguri cu scopul de a le distribui, Monty urmează să ispăşească o sentinţă de şapte ani într-o supraaglomerată închisoare de maximă securitate, însă până a se prezenta la penitenciar, eroul nostru se mai poate bucura de o zi în libertate. Monty îşi va petrece ultimele ore alături de cei mai buni prieteni ai săi: Jacob (Philip Seymour Hoffman), un profesor de liceu fără încredere de sine, vulcanicul Frank (Barry Pepper), un broker de pe Wall Street, iubita sa portoricană: senzuala Naturelle (Rosario Dawson), precum şi alături de tatăl său, interpretat de către Brian Cox.

Închisoarea nu este singura sa opţiune. O altă opţiune al lui Monty este să caute refugiu într-un oraş izolat unde ar duce o existenţă obscură, iar ultima opţiune ar fi să-şi pună capăt zilelor. Însă filmul nu ne elucidează alegerea făcută, deznodământul fiind la discreţia fiecărui spectator în parte, cu toate că filmul ne prezintă un indiciu palpabil cu referire la viitorul lui Monty. 25th Hour este un film lent, cu un număr restrâns de personaje, aşezat într-un sumbru New York, aflat încă în stare de şoc după atentatele sinucigaşe din septembrie 2001. Firul narativ este presărat pe alocuri cu flashback-uri care ne explica gradual cum a ajuns personajul principal în situaţia actuală. Astfel, este dezvăluită adevărata sa personalitate, pentru că, în prezent, avem de-a face cu Monty lovit de soartă, nervos, timorat, şi suspicios la adresa tuturor figurilor din jurul său.

Pelicula lui Spike Lee adăposteşte o scenă absolut memorabilă. Este vorba de o tiradă de cinci minute oferită de Monty în baia din localul tatălui său. Privindu-şi reflexia în oglindă, acesta tună şi fulgeră împotriva locuitorilor New York-ului şi nu numai, laitmotivul monologului fiind inevitabil, expresia “Fuck you!”. Un alt episod interesant îi are ca protagonişti pe Frank şi Jacob. Privind la necruţătoarele rămăşiţe lăsate de atentatele din 11 septembrie, cei doi cântăresc viitorul preteniei lor cu Monty. Metafora este evidentă: viitorul lui Monty este la fel de trist şi pustiu precum molozul care se afla acum în locul turnurilor World Trade Center.

Producţia este una din rarele ocazii în care regizorul Spike Lee ghidează o distribuţie formată în majoritate din persoane de origini caucaziene; iar jocul actoricesc este aproape perfect, cele mai evidenţiat rol fiind cel al lui Edward Norton. Hoffman şi Pepper nu se lăsa nici ei mai prejos, iar Rosario Dawson şi Anna Paquin completează prin frumuseţea şi talentul lor o galerie infailibilă de personaje realiste. 25th Hour nu este o pelicula cu un final fericit, însă este un film intens care va rămâne în mintea publicului mult timp după vizionare.

Nota autorului:

Coloana sonoră (Soundtrack) 25th Hour (2002)

Big Daddy Kane – Warm it up kane

Craig Mack – Flava In Ya Ear

Olympic Runners – Put The Music Where Your Mouth Is

Grandmaster & Melle Mel – White Lines

Liquid Liquid – Cavern

Cymande – Bra

Cymande – Dove

Cymande – The Message

Bruce Springsteen – The Fuse

Trailer 25th Hour (2002)

Download subtitrare 25th Hour (2002)

Subtitrare pentru variantele de 1,2 şi 3 cd-uri: aici