Am fost avertizati.

Titlul “World’s Best Driver” i se acorda lui John Cusack, omul care face slalom cu o limuzina printre bucati gigantice care se rup din cladiri, trece pe sub poduri in curs de daramare, alearga mai repede decat suflul de cenusa al unei eruptii vulcanice, poate trai in muntii Himalaya purtand doar o haina subtire si isi poate tine respiratia sub apa cate minute vrea. 2012, cea mai noua opera marca Roland Emmerich, este cea mai buna creatie a germanului de la Independence Day incoace, dar nu si cel mai bun film despre distrugerea planetei. Deep Impact, cu un buget mult mai mic si fara atat de multe efecte computerizate, il surclaseaza detasat. Este foarte enervant cand urmaresti un film de genul acesta si observi cum regizorul se cramponeaza in clisee deja clasice ale cinematografiei americane. Nu am de gand sa ii imput filmului lipsa de realism, nici nu ma puteam astepta de la asa ceva, insa as fi apreciat sa vad ca echipa de consultanti stiintifici isi face treaba cum trebuie. Exista multe momente tensionate in aceasta productie, insa si foarte multe secvente care lungesc inutil povestea, aducand-o la o dimensiune de aproape trei ore. Ca si in Armageddon, The Day After Tomorrow si restul filmelor apocaliptice, exista momente lacrimogene, personaje care isi adreseaza ultimele cuvinte, se vad pentru ultima data. In mod normal nu ma deranjeaza astfel de scene, insa Roland Emmerich le amplaseaza in momente in care publicul de abia isi trage rasuflarea de la scenele incredibile de actiune. Woody Harrelson are un rol care destinde atmosfera, dar pare rupt din peisajul sumbru al evenimentelor, in timp ce John Cusack nu mi s-a parut tocmai cea mai buna alegere pentru un rol de salvator al lumii. Figura sa comuna si statura sa obisnuita nu sunt tocmai caracteristicile unui erou, mai ales unul care inconjoara planeta in cateva ore fara a avea vreun fel de pregatire speciala, el fiind un simplu scriitor al unei carti cu o actiune asemanatoare filmului.

Ce mai este de spus despre 2012 in afara de ceea ce a enumerat deja colegul meu, Alexandru Tirdea? In mare parte sunt de acord cu afirmatiile sale, dar datorita faptului ca sunt un fan inrait al muncii lui Emmerich, simt nevoia de a ridica pe culmile gloriei aceasta productie care recunosc, are multe erori si multe aspecte neplacute ochiului. 2012 incepe dupa acelasi cliseu cu care ne-am obisnuit deja. Avem un cercetator tanar, care in timpul unei misiuni de rutina descopera ca ceva nu este in regula. Arunca o privire peste datele inregistrate de aparate si apoi se panicheaza. El este singurul care stie ca se apropie sfarsitul lumii, iar cei din jur tind sa-l priveasca cu o oarecare naivitate. Pe de alta parte avem prezentata viata lui Jackson Curtis (John Cusack), un tata divortat si un scriitor nu prea reusit. Asa cum povesteam, guvernul SUA verifica corectitudinea datelor inregistrare de catre cercetator, iar in urma simularilor se constata ca sfarsitul lumii este aproape, in anul 2012 mai precis. Datorita unei eruptii solare gigant, nucleul Pamantului a devenit instabil, iar in anul 2012 urmeaza ca scoarta terestra sa-si schimbe radical configuratia. Astfel toate tarile din lume se coalizeaza pentru construirea unor arce, care urmeaza sa fie speranta umanitatii si care ar trebui sa asigure perpetuarea speciei. Oamenii alesi sa faca parte dintre “supravietuitori” sunt insa afaceristi, care si-au cumparat locurile atat pentru ei, cat si pentru familiile lor. Ceea ce urmeaza este evident distrugerea planetei intr-un mod in care nu s-a mai vazut pana acum pe marile ecrane.

2012 este un film spectaculos prin pricina efectelor speciale folosite. Recunosc ca scenariul nu este punctul forte al productiei si ca se putea lucra mai mult la poveste si chiar la dialogurile dintre personaje, dar per total consider 2012 o capodopera a genului sau. Este clar un domeniu in care nu se implica prea multi regizori, in special datorita costurilor de productie imense. Insa orice afirmatie precum ca Roland Emmerich este un regizor nepriceput este falsa, caci din moment ce ti se dau pe mana 200 de milioane de dolari drept buget, asteptarile sunt colosale, iar orice esec ar fi egal cu sfarsitul carierei tale. Roland a dovedit si prin celelalte filme ale sale ca este un maestru al incasarilor, filmele sale ramanand in box-office mult timp. 2012 este fara indoiala cel mai amplu proiect al sau de pana acum si admir la el tot ceea ce reprezinta poveste, actori si efecte speciale. Distributia nu este cea mai bine aleasa, dar trebuie precizat faptul ca 2012 este un film realizat pentru box-office, nu pentru interpretari de geniu ale unor actori de calibru mare. La capitolul cursivitate, actiunea are un pic de suferit, ceea ce a afirmat Alexandru fiind cat se poate de adevarat. Dupa ce distrugi un peisaj perfect, atentia este focalizata pe personaje si pe tot felul de situatii siropoase. Spre deosebire de alte filme, 2012 nu construieste chiar gradat spectaculosul. As putea spune chiar ca finalul este “slabut” datorita dramatismului bazat pe niste efecte speciale prea “simple”. Dupa ce stai si distrugi cateva mari orase din lume, publicul poate se astepta la ceva si mai spectaculos.

Recomand 2012 spre a fi vizionat in cinematografe, locatia perfecta pentru a “trai” distrugerea lumii pe pielea ta. Poate ca nu sunteti iubitori ai genului, dar cu siguranta veti aprecia efectele speciale nemaivazute pana acum si care iti arata ca pe aceasta lume nimic nu este ieftin. Poate cu cele 200 de milioane de dolari s-ar fi putut finanta zeci de filme mult mai reusite, dar banii au fost deja cheltuiti si pe baza evolutiei in box-office, productia lui Emmerich are toate sansele sa intre pe profit.

Alexandru Tirdea
Nota autorului:

Stefan Gheorghies
Nota autorului:

Coloana sonoră (Soundtrack) 2012 (2009)

Nitty Gritty Dirt Band – Will the circle be unbroken

Pearls-Can I Call You Baby

Adam Lambert – Time For Miracles

Trailer 2012 (2009)

Download subtitrare 2012 (2009)

Subtitrare pentru varianta de 1 cd: aici